Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, anunţă că proiectul ROGEN, care are în vedere dezvoltarea cercetării genomice, intră într-o etapă esenţială, care prevede secvenţierea genomicǎ a 5.000 de probe de la persoane prezumtiv sănătoase din întreaga ţară şi monitorizarea pe termen lung a 600 dintre acestea pentru a înţelege cum predispoziţia genetică interacţionează cu factorii de risc şi cum pot fi prevenite bolile cardiovasculare. ”Aceste date vor permite dezvoltarea unor scoruri de risc personalizate, care vor sprijini o prevenţie mai eficientă şi intervenţii medicale adaptate fiecărui pacient”, explică el.
”România investeşte astăzi în spitale moderne, servicii mai bune şi finanţare corectă. În acelaşi timp, construim viitorul medicinei: medicina de precizie, bazată pe genomică şi tratamente personalizate. Responsabilitatea mea ca ministru este să răspund nevoilor imediate ale pacienţilor, dar şi să pregătim sistemul pentru tehnologiile care vor transforma profund modul în care prevenim şi tratăm bolile. Genomica nu este un lux ştiinţific. Este o investiţie strategică care permite diagnostic mai corect, prevenţie timpurie şi terapii adaptate fiecărui pacient”, a arătat Alexandru Rogobete, duminică, într-o postare pe Facebook.
El a menţjonat, în acest context, că proiectul ROGEN – Dezvoltarea cercetării genomice în România, finanţat prin Programul Sănătate 2021-2027, cu un buget de peste 422 milioane lei, ajunge într-o etapă decisivă.
”Infrastructura este pregătită, iar proiectul intră, în sfârşit, în linie dreaptă către rezultate concrete. ROGEN construieşte infrastructuri moderne de secvenţiere genomicǎ, biobănci şi platforme de analiză a datelor, dar mai ales o reţea naţională de genomică, care va conecta universităţi şi centre de cercetare într-un sistem coerent şi funcţional”, a arătat ministrul Sănătăţii.
El a subliniat că următoarea etapă este esenţială pentru viitorul tratamentului personalizat în România, ea incluzând secvenţierea genomicǎ a 5.000 de probe de la persoane prezumtiv sănătoase din întreaga ţară şi monitorizarea pe termen lung a 600 dintre acestea pentru a înţelege cum predispoziţia genetică interacţionează cu factorii de risc şi cum pot fi prevenite bolile cardiovasculare.
”Aceste date vor permite dezvoltarea unor scoruri de risc personalizate, care vor sprijini o prevenţie mai eficientă şi intervenţii medicale adaptate fiecărui pacient. Direcţia Ministerului Sănătăţii este clară: o strategie naţională de genomică, integrată cu digitalizarea sănătăţii, cu standarde, interoperabilitate şi protecţia datelor. Doar aşa cercetarea se va transforma în beneficii reale pentru oameni. Felicit echipa proiectului ROGEN şi UMF «Carol Davila» pentru efortul de coordonare şi implementare. Mulţumesc, de asemenea, domnului prorector dr. Ştefan Buşnatu, consilierul meu onorific, pentru implicarea constantă şi expertiza adusă acestui demers strategic. Schimbarea reală în sănătate înseamnă investiţii în prezent şi construcţia inteligentă a viitorului”, a conchis Rogobete.
