România ocupă locul 70 din 182 de ţări în Indexul de percepţie a corupţiei întocmit de organizaţia Transparency International, cu un scor în scădere faţă de clasamentul din anul precedent, de 45 de puncte, ceea ce o plasează la egalitate cu Benin şi Sao Tome şi Principe, două ţări africane.
Raportul pentru anul 2024 plasa România pe locul 69, cu un scor de 46 de puncte din 100 posibile. Un scor cuprins între 43 şi 47 de puncte este considerat în raportul de anul acesta un „interval de încredere”.
Cel mai bun scor înregistrat de România în Indexul Transparency, începând din 2012, de când este utilizată metodologia din prezent, a fost de 48 de puncte, în anii 2016 şi 2017, iar cel mai slab scor a fost de 43 de puncte, înregistrat în 2013 şi 2014.
Indicele de percepţie a corupţiei (CPI) este cel mai utilizat clasament global al corupţiei din lume. Acesta măsoară gradul de corupţie perceput al sectorului public din fiecare ţară, potrivit experţilor şi oamenilor de afaceri.
Scorul fiecărei ţări este o combinaţie a cel puţin trei surse de date extrase din 13 sondaje şi evaluări diferite privind corupţia. Aceste surse de date sunt colectate de o serie de instituţii de renume, printre care Banca Mondială şi Forumul Economic Mondial.
Scorul unei ţări este nivelul perceput al corupţiei din sectorul public pe o scară de la 0 la 100, unde 0 înseamnă foarte corupt şi 100 înseamnă foarte curat.
Clasamentul poziţionează o ţară în raport cu celelalte ţări din index. Prin urmare, clasamentul nu este la fel de important ca scorul în ceea ce priveşte indicarea nivelului de corupţie din ţara respectivă.
Ce înseamnă dacă scorul ţării mele a crescut sau a scăzut? Fluctuaţiile sau schimbările mici ale scorului CPI al unei ţări nu sunt de obicei semnificative, motiv pentru care, în fiecare an, în tabelul complet al rezultatelor sunt marcate toate ţările care au suferit o schimbare „semnificativă din punct de vedere statistic”, precizează Transparency.
CPI este un indicator global foarte util, dar se limitează la percepţia experţilor şi a oamenilor de afaceri asupra corupţiei din sectorul public.
Sursele de date utilizate pentru compilarea CPI acoperă în mod specific următoarele manifestări ale corupţiei din sectorul public:
– Mită
– Deturnarea fondurilor publice
– Funcţionarii care îşi folosesc funcţia publică pentru a obţine beneficii private fără a suporta consecinţe
– Capacitatea guvernelor de a limita corupţia în sectorul public
– Birocraţia excesivă din sectorul public, care poate creşte oportunităţile de corupţie
– Numiri nepotiste în funcţia publică
– Legile care garantează că funcţionarii publici trebuie să-şi dezvăluie situaţia financiară şi potenţialele conflicte de interese
– Protecţia juridică a persoanelor care raportează cazuri de mită şi corupţie
– Capturarea statului de către interese înguste
– Accesul la informaţii privind afacerile publice/activităţile guvernamentale
SITUAŢIA ÎN LUME DIN ANUL ACESTA
Cel mai bine clasată ţară în Indexul Transparency pe 2025 este Danemarca, cu un scor de 89 de puncte (în scădere cu un punct). Este urmată de Finlanda (scor: 88), Singapore (84), Noua Zeelandă (81), Norvegia (81), Suedia (80), Elveţia (80), Luxemburg (78), Olanda (78), Germania (77) şi Islanda (77).
România stă cel mai bine, totuşi în clasament, în raport cu vecinii ei – Moldova este pe locul 80, cu 42 de puncte, Bulgaria şi Ungaria sunt ambele pe 84, cu acelaşi scor – 40, Serbia este pe 116 (scor 33).
Ucraina, care este în război, dar a avut mari scandaluri de corupţie, este pe locul 104, cu 36 de puncte.
În coada clasamentului se află Sudanul de Sud.
Corupţia rămâne o ameninţare serioasă în toate părţile lumii, deşi există semne limitate de progres, consideră Transparency International în comunicatul care însoţeşte Indexul pentru 2025.
Marea Britanie (locul 20, scor 70) şi Statele Unite (locul 29, scor 64) au atins noi minime în cadrul acestui indice global al corupţiei, pe fondul unei „tendinţe îngrijorătoare” de erodare a instituţiilor democratice prin donaţii politice, mită pentru acces şi ţintirea de către stat a activiştilor şi jurnaliştilor. În special, raportul de anul acesta a identificat un regres în democraţiile consacrate, avertizând că evenimentele din timpul preşedinţiei lui Donald Trump şi dezvăluirile conţinute în dosarele Epstein ar putea alimenta o deteriorare şi mai mare, scrie The Guardian.
„Observăm o tendinţă îngrijorătoare de declin pe termen lung al leadershipului în combaterea corupţiei. Chiar şi democraţiile consacrate, precum SUA, Marea Britanie şi Noua Zeelandă, înregistrează o scădere a performanţei. Absenţa unui leadership curajos duce la slăbirea standardelor şi a aplicării legii, reducând ambiţiile eforturilor anticorupţie din întreaga lume”, arată Transparency International.
„În acelaşi timp, multe state impun restricţii tot mai severe asupra spaţiului civic. Făcând dificilă sau periculoasă pentru cetăţeni, ONG-uri şi jurnalişti contestarea abuzurilor de putere, acestea reduc transparenţa şi responsabilitatea. Acest lucru permite corupţiei să înflorească”, atrage atenţia ONG-ul.
Liderii trebuie să ia măsuri pentru a combate abuzurile de putere şi factorii mai largi care determină acest declin, cum ar fi reducerea controlului şi echilibrului democratic şi atacurile asupra societăţii civile independente. Protestele antiguvernamentale din multe părţi ale lumii arată că oamenii sunt sătui de conducerea iresponsabilă şi cer reforme, punctează Transparency.
În timp ce 31 de ţări şi-au redus semnificativ nivelurile de corupţie începând din 2012, restul nu reuşesc să combată problema – au rămas stagnante sau s-au înrăutăţit în aceeaşi perioadă. Media globală a scăzut la un nou minim de 42, în timp ce mai mult de două treimi din ţări au un scor sub 50. Iar oamenii plătesc preţul, deoarece corupţia duce la spitale subfinanţate, apărări împotriva inundaţiilor neconstruite şi distruge speranţele şi visele tinerilor, arată Transparency International.
