El a amintit, în context, de recenta semnare de către Guvern a contractelor de finanţare cu directorii Continental Automotive România, Bosch şi NXP Semiconductors, care reprezintă proiecte de importanţă strategică europeană pentru proiectare de microelectronică, cipuri, circuite pentru industria auto.
- „Este un element în care putem câştiga în competitivitate, dacă dezvoltăm acest segment. Mai important este faptul că sunt şi participanţi indirecţi, toate universităţile tehnice din România care vor primi finanţare, pentru că la aceste companii ajung 190 de milioane din cele 420 câte sunt cuprinse în PNRR, restul mergând către universităţi pentru dotarea laboratoarelor. Asta înseamnă că vom avea oportunitatea să pregătim super-ingineri, care vor şti să proiecteze partea aceasta de cipuri pentru industria auto şi nu numai”, a spus Oprea.
El a precizat că aşteaptă cu încredere şi ingineri pregătiţi pentru industria de apărare.
„Dacă ne uităm astăzi pe burse, o să vedem că, spre exemplu, în partea de fabricare a cipurilor, Taiwan are o anumită valoare de piaţă. Dar dacă ne uităm pe bursa din Statele Unite, toate acele companii care n-au fabrică de producţie, dar care au inteligenţă, creativitate şi ştiu să proiecteze, sunt mult mai valoroase. Şi din punctul meu de vedere, aceasta poate fi o oportunitate pentru România”, a mai declarat ministrul Economiei.
Potrivit sursei citate, şi în industria IT România este în frunte. „La numărul de ingineri IT la mia de locuitori, suntem pe primul loc în Europa şi pe locul şase în lume. Trebuie să ne ultra-specializăm în acele domenii unde competitivitatea şi creativitatea inginerilor din România poate să facă diferenţa. Cred cu tărie că trebuie să câştigăm noi şi firmele care deja au reuşit să crească, să se internaţionalizeze, să învăţăm şi să stăpânim din nou noţiunea de lider”, a spus ministrul Oprea.
Ministrul a vorbit și despre un mix de trei componente care va da unicitate României în contextul reindustrializării: energia produsă în intervalul 2026-2030, gazele din Marea Neagră şi tradiţia României în industria de petrol şi gaze.
Oprea s-a referit la Raportul Mario Draghi de relansare a economiei europene, „o analiză diagnostic foarte bună, care astăzi stabileşte nişte adevăruri”.
„Unul dintre motivele pentru care România şi companiile europene pierd competitivitate este preţul scump al energiei. Astăzi, raportul Draghi stabileşte un adevăr. Dacă ne uităm în raport, vedem că atunci când vorbim despre autonomia strategică economică a Europei, se pune accent pe industrii care pierdeau piaţă într-un ritm destul de accelerat ca urmare a competiţiei din Asia sau din zona apropiată Maghreb, Turcia. Vorbim despre industria oţelului, ciment, îngrăşăminte chimice, sticlă, energie, industria energo-intensivă”, a arătat ministrul Economiei.
Acesta susţine că în raportul Draghi se poate constata o oportunitate pentru România, care va însemna unicitate în peisajul Uniunii Europene, România fiind singurul stat membru cu avantaje competitive majore, cu cele trei componente bazate pe energie verde. Oprea a exemplificat în context semnarea unui nou acord pentru energia nucleară, capacitatea de la Mintia care ar putea fi pusă în funcţiune în 2026, proiectul centralei de la Iernut etc. Toate aceste, în opinia ministrului, ar trebui să însemne producţie de energie la un preţ mai mic.
Oprea a mai spus că, în contextul reindustrializării, extrem de importante sunt gazele din Marea Neagră. „Deja am devenit principalul furnizor de gaze din Uniunea Europeană. Asta înseamnă un avantaj competitiv dacă împreună, mediul de afaceri şi Guvernul României, facem acele politici publice de sprijinire a investiţiilor în companiile care pot aduce valoarea adăugată gazului din Marea Neagră”, a explicat oficialul român.
Potrivit acestuia, şi schema de ajutor de stat anunţată de premierul Marcel Ciolacu, de un miliard de euro pentru companii, vine în sprijinul ideii de reindustrializare.
„Şi mai avem un lucru de făcut, care înseamnă forţa de muncă calificată. Şi aici sunt peste un miliard euro din PNRR şi de la bugetul de stat pentru învăţământul dual”, a menţionat reprezentantul Guvernului, în contextul reindustrializării. El a dat ca exemple de bună practică Braşovul şi Aradul, dar a admis că sunt şi zone „unde mai avem încă de învăţat”. „Va trebui probabil să facem o discuţie între mediul de afaceri, Ministerul Economiei şi Ministerul Educaţiei. O discuţie foarte serioasă despre învăţământul dual, cu exemplele de bună practică din România care funcţionează astăzi şi cu locurile unde putem învăţa mai mult pentru a aduce această experienţă”, a mai afirmat Oprea.
