România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană

Deficitul public în zona euro la 3,1% și în UE la 3,2% din PIB, informează Eurostat.

Datoria publică la 87,4% și respectiv 81,0%.

În zona euro, rata deficitului public în PIB a scăzut de la 3,5% în 2023 la 3,1% în 2024, iar în UE de la 3,5% la 3,2%. În zona euro, ponderea datoriei publice în PIB a crescut ușor de la 87,3% la sfârșitul anului 2023 la 87,4% la sfârșitul anului 2024, iar în UE de la 80,8% la 81,0%.

În acest comunicat, Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, furnizează date privind deficitul și datoria publică pentru anii 2021-2024, pe baza cifrelor raportate de statele membre ale UE în prima notificare din 2025, pentru aplicarea procedurii de deficit excesiv (PDE). Această notificare se bazează pe sistemul de conturi naționale SEC 2010. Această versiune include, de asemenea, date privind cheltuielile și veniturile publice.

În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au raportat un deficit. Cele mai mari deficite au fost înregistrate în România (-9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB.

La sfârșitul anului 2024, cele mai mici rate ale datoriei publice în raport cu PIB au fost înregistrate în Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). Douăsprezece state membre au avut rate ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB, cele mai ridicate fiind înregistrate în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113,0%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).

În 2024, cheltuielile publice în zona euro erau echivalente cu 49,6% din PIB, iar veniturile publice cu 46,5%. Cifrele pentru UE au fost de 49,2% și, respectiv, 46,0%. Ratele veniturilor și cheltuielilor publice au crescut atât în zona euro, cât și în UE, comparativ cu 2023.

VIDEO Crin Antonescu nu este convins de independența justiției: Nu am toate datele… La noi trebuie să se întâmple câteva îmbunătățiri

Crin Antonescu, despre un eşec la alegerile prezidenţiale: Pentru mine, personal, ar însemna foarte puţin. Cine pierde, îşi vede de viaţa lui / Eu mă preocup şi mă îngrijorez mai mult de ipoteza în care voi câştiga, decât de aceea în care voi pierde