La 1 ianuarie 2025, populația rezidentă a fost de 19.036.031 persoane, în scădere cu 31.545 persoane față de 1 ianuarie 2024.
Populația rezidentă din mediul urban a fost de 9.768.000 persoane, în scădere cu 1,3% față 1 ianuarie 2024.
Populația feminină a fost de 9.777.000 persoane, în scădere cu 0,2% față de începutul anului 2024.
Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, ponderea populației vârstnice (de 65 ani și peste) continuându-și trendul de creștere: comparativ cu 1 ianuarie 2024 cu 0,3 puncte procentuale (de la 20,0% în 2024 la 20,3% la 1 ianuarie 2025).
Ponderea populației de 0-14 ani în total populație a scăzut de la 15,9% la 1 ianuarie 2024 la 15,6% la 1 ianuarie 2025.
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 125,8 (la 1 ianuarie 2024) la 130,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2025).
Raportul de dependență demografică a stagnat la 56,1 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2025).
Soldul migrației internaționale în anul 2024 a fost pozitiv, numărul imigranților depășind numărul emigranților cu 58.800 persoane.
„Astfel, România a continuat să fie o țară de imigrare. Cu toate acestea, soldul migrației internaționale, în scădere fată de anii precedenți, nu a reușit să compenseze sporul natural negativ (-102 mii persoane). Drept urmare, la 1 ianuarie 2025, populația rezidentă a României a fost în scădere față de aceeași dată a anului anterior. În cursul anului 2024, bărbații au fost majoritari atât în rândul emigranților (57,6%) cât și în rândul imigranților (58,3%)”, arată INS.
În primul pachet de măsuri fiscale, Guvernul a introdus plata CASS de către mămici, iar premierul Ilie Bolojan a fost acuzat că printr-o astfel de măsură va descuraja natalitatea.
