România are perspective solide de creștere economică (secretar general OCDE)

România înregistrează progrese semnificative în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), iar perspectivele economice indică o creștere puternică pe termen lung, comparabilă cu nivelurile statelor membre ale organizației, a afirmat luni secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann.

‘Este o plăcere pentru mine să mă întorc la București pentru prezentarea raportului economic pe 2026 cu privire la România pentru a înregistra progresul excelent pe care România l-a făcut în procesul de aderare la OCDE. Raportul nostru economic recunoaște o proiecție de creștere puternică a României, în conformitate cu nivelurile țărilor OCDE, pe parcursul a două decenii. De asemenea, emite o serie de recomandări pentru România ca aceasta să își îmbunătățească pe parcursul procesului de aderare acest proces de creștere sustenabilă pentru viitor’, a precizat Cormann, prezent la Palatul Victoria pentru lansarea celui mai recent Studiu economic dedicat României, realizat de OCDE.

Potrivit acestuia, este nevoie de continuarea eforturilor de asigurare a sustenabilității fiscale, a îmbunătățirii eficienței cheltuielilor fiscale în întreg procesul de bugetare a cheltuielilor statului.

‘Vreau să felicit Guvernul pentru eforturile făcute până la acest moment. Sunt lucruri pe care le-am semnalizat și în raportul nostru, eforturi care trebuie făcute. Am identificat, de asemenea, oportunități pentru a răspunde la impactul pe care îl are îmbătrânirea populației la nivel fiscal, prin îmbunătățirea participării la piața muncii a tinerilor, femeilor și vârstnicilor’, a adăugat oficialul OCDE.

De asemenea, OCDE recomandă îmbunătățirea competitivității României, prin scăderea poverii administrative, îmbunătățirea digitalizării și a inovației și creșterea capacității de reziliență în fața schimbărilor climatice, prin implementarea Strategiei naționale împotriva schimbărilor climatice.

‘Am avut ocazia să mă întâlnesc cu domnul președinte Dan, cu prim-ministrul Bolojan și cu membri ai Guvernului pentru a discuta etapele finale ale procesului de aderare a României la OCDE și, de asemenea, am semnat un acord cu privire la privilegiile OCDE în România, în conformitate cu privilegiile pe care celelalte state membre le asigură OCDE pentru o bună funcționare a organizației. De asemenea, în toate comitetele noastre tehnice, procesul de evaluare s-a finalizat, iar progresul semnificativ a fost înregistrat mai ales pe parcursul ultimelor șase luni, în ceea ce privește adoptarea, combaterea corupției, chestiuni fiscale, economice și echipa noastră a apreciat în mod special entuziasmul și angajamentul manifestat de liderii și actorii politici din România în sprijinul procesului de aderare la OCDE. Sunt convins că aderarea României la OCDE va aduce beneficii de lungă durată pentru români, investiții mai mari, locuri de muncă mai bune și instituții mai puternice’, a adăugat Mathias Cormann.

Potrivit acestuia, în domeniul integrității, România a introdus un cadru legal unificat pentru prevenirea conflictelor de interese în sectorul public.

Totodată, el a subliniat că au fost luate o serie de măsuri pentru îmbunătățirea sistemului de pensii și a Autorității de Supraveghere Financiară.

‘Cooperarea noastră cu România este bidirecțională, apreciem și am beneficiat, în egală măsură, de pe urma perspectivelor de politici pe care România ni le-a împărtășit. Este o prioritate esențială pentru mine ca secretar general extinderea numărului de membri ai organizației noastre și, de asemenea, să ne îmbunătățim standardele și eficiența și să împărtășim din partea lecțiilor utile învățate noilor noștri membri. Apreciem pe deplin sprijinul continuu pe care România l-a acordat OCDE în ceea ce privește îmbunătățirea relațiilor comerciale globale la nivelul regiunilor asiatice, Africa, Asia, de asemenea, în ceea ce privește parteneriatul nostru cu Ucraina și continuăm să lucrăm îndeaproape împreună cu România pentru a ajunge la finalizarea cu succes a acestui proces de aderare, punând astfel bazele unei dezvoltări economice și unei creșteri de succes în cazul României, care să asigure oportunități sporite românilor’, a mai spus oficialul OCDE.

Finanțele publice ale României s-au deteriorat semnificativ, ceea ce prezintă riscuri la adresa sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice, iar pentru a evita acest lucru Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) spune că este nevoie de creșterea eficienței cheltuielilor publice, precum și de extinderea bazei de impozitare și îmbunătățirea conformității fiscale.

Într-un raport publicat luni, OCDE apreciază că recenta reformă a pensiilor, în special prin creșterea vârstei de pensionare pentru femei, limitarea pensiilor speciale și introducerea de noi reguli de indexare, este un pas pozitiv către îmbunătățirea sustenabilității sistemului de pensii și încurajarea participării forței de muncă. În același timp, România se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a crește cheltuielile pentru sănătate, educație, asistență socială și inovare, pentru a sprijini o creștere incluzivă. De asemenea, salariile din sectorul public reprezintă o pondere tot mai mare din cheltuielile guvernamentale, ceea ce necesită un control mai strict.

 

Citeşte şi:

 

OCDE: Economia României ar putea crește cu 1% în 2026 și cu 2,2% în 2027; consolidarea fiscală trebuie continuată

Bolojan: Finalizarea aderării la OCDE – obiectiv susținut de întreaga coaliție de guvernare

Cormann (OCDE): Intenția mea este să transmit invitația ca România să adere la OCDE în iunie

Bolojan: Studiul economic al OCDE dedicat României – punct de referință pentru stabilitatea economică și modernizarea statului

Secretarul general al OCDE – primit la Palatul Victoria; participă la lansarea Studiului Economic pentru România 2026

Etapele aderării României la OCDE (2022-2026)

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO

Jocurile Paralimpice de la Milano-Cortina s-au încheiat; Franța preia controlul

Rusia avertizează asupra riscurilor la adresa neproliferării nucleare pe fondul crizei din Orientul Mijlociu