„România se plasează, din păcate, în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană în acest top al competenţelor digitale de bază, cu un procent de 27,7% dintre români care au aceste competenţe, la nivelul anului 2023. Pentru anul 2024, raportul în cazul României nu reflectă încă o cifră. Suntem undeva la jumătatea mediei europene, unde nivelul de competenţă este de 56,6%. Obiectivul naţional stabilit de către România este ca, în 2030, în cadrul acestui program de politici privind digitalizarea, să atingem pragul de 50% dintre cetăţeni care au competenţe digitale de bază. Din punctul meu de vedere este un obiectiv foarte bun, dar pentru a fi îndeplinit, este necesar să introducem încă de pe acum în materiile şcolare, în discipline, elemente care să conducă la creşterea competenţelor legate de digitalizare. Trebuie să formăm profesorii şi elevii, atât pe zona de educaţie financiară, cât şi pe zona de educaţie digitală. Noi (ARB n.r) suntem preocupaţi în derularea de programe de formare a profesorilor. Avem, până în momentul de faţă, aproximativ 3.000 de profesori care au luat contact şi cu elemente de siguranţă cibernetică şi vorbim de programul nostru naţional Sigurantaonline.ro, desfăşurat de Asociaţia Română a Băncilor, împreună cu Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică şi Poliţia Română. Trebuie să avem obligatoriu în şcoli o materie, la fel cum avem educaţie financiară la clasa a 8-a, componenta de educaţie digitală pentru a atinge acel deziderat ca 50% dintre români să aibă în 2030 competenţe digitale de bază”, a subliniat reprezentanta ARB.
Potrivit sursei citate, aproape trei sferturi dintre românii adulţi au cel puţin un cont curent deschis la o bancă, iar în context este nevoie de o schemă naţională antifraudă pentru protejarea acestora.
„Salutăm tot progresul înregistrat în materie de digitalizare a sectorului public. E foarte important de relevat faptul că la nivelul comunităţii bancare una dintre cele mai active comisii este Comisia de antifraudă. Avem foarte multe lucruri, pentru că pregătim scheme antifraudă în mod constant, pentru că, aşa cum s-a menţionat şi mai devreme, tipologiile se schimbă, de la o lună la alta. Cui ne adresăm? Pe cine încercăm noi să protejăm ca sistem bancar? 73% din adulţii din România. Atât estimez că este gradul de incluziune financiară la nivel naţional în momentul de faţă, un adult care are cel puţin un cont curent. Desigur, există şi tineri care folosesc carduri cu acordul părinţilor/tutorelui şi aşa mai departe. Pe dânşii îi protejăm (…) Pregătim o schemă naţională antifraudă şi o să venim şi cu informaţii în acest sens în rândul sistemului bancar. Digitalizarea nu a accelerat doar în perioada pandemiei (…) Sistemul bancar este la rândul său dependent de evoluţia legislaţiei. Mulţumim autorităţilor române că au adoptat o lege prin care se recunoaşte caracterul juridic al semnăturii electronice simple şi avansate şi aşteptăm cu nerăbdare normele de aplicare ca să putem să oferim clienţilor noştri simplificarea legislaţiei în ceea ce priveşte semnătura electronică. Nu înseamnă doar un beneficiu pentru sistemul bancar, ci pentru întreaga economie. Înseamnă debirocratizare, simplificare în activitatea pe care o avem cu fiecare entitate, fie că vorbim despre părţi private sau publice”, a spus Folcuţ.
În viziunea reprezentantei ARB, la nivelul mediului urban, gradul de incluziune financiară depăşeşte 80%, în timp ce în mediul rural ponderea este de 60%.
„Investiţiile acestea se văd pentru că putem accesa oricând, în orice moment, produse şi servicii bancare, fie că vorbim de deschiderea sau închiderea unui cont curent, că vorbim de deschiderea unui depozit sau a unui cont cont de economii, fie că accesăm un credit de consum. Actualizarea datelor personale se poate face online. Şi vestea bună este că, în curând, sperăm să fie extins la nivelul întregii comunităţi bancare acel proiect prin care putem să verificăm, cu sprijinul Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor, fără să mai deranjăm milioane de clienţi. Practic, informaţia o verificăm direct acolo şi clientul nu mai este nevoit nici să vină la bancă şi nici să mai actualizeze datele prin Internet şi Mobile banking. Prin linkuri, niciodată n-am cerut actualizarea, e doar tentativă de fraudă. Cred că este relevant să avem acces şi prin intermediul digitalizării, la populaţia din mediul rural. Într-adevăr, în zona rezidenţilor din mediul urban, 82% este gradul de incluziune financiară, şi 60% în zona rurală, însă cred că e foarte important să-i protejăm în momentul de faţă”, a menţionat directoarea executivă a ARB.
Aceasta a precizat, totodată, că, la ora actuală, doar 3,1% dintre companiile din România utilizează Inteligenţa Artificială în propriile activităţi, în comparaţie cu media de la nivel european, de 13,5%.
„Sunt progrese clare înregistrate la nivelul Uniunii Europene, atât în ceea ce priveşte adopţia tehnologiei inteligenţe artificiale şi a cloud-ului, însă rămâne o sensibilitate, pentru că serviciile provin din exterior. În ceea ce priveşte România, doar 3,1% dintre companii utilizează tehnologia inteligenţei artificiale, faţă de o medie la nivel european de 13,5%, deci de patru ori mai scăzută. Obiectivul pe care ni l-am stabilit pentru 2030 este ca aproximativ 10% dintre companiile din România să utilizeze tehnologia inteligenţei artificiale, însă este departe de obiectivul pe care şi l-a propus Uniunea Europeană, de 75%. Asta ce înseamnă? Înseamnă un deficit de competitivitate şi, din păcate, avem în momentul de faţă problematica deja existentă. Productivitatea muncii este scăzută în România. Suntem la jumătate faţă de media Uniunii Europene. În situaţia în care Uniunea Europeană merge cu o viteză, noi, cu 10% suntem la coada clasamentului”, a afirmat Gabriela Folcuţ.
Conform datelor citate din raportul „Deceniul digital 2025” al Comisiei Europene, la capitolul programului de politici referitoare la evoluţia digitalizării, România are ambiţii scăzute.
„Am văzut cu toţii raportul „Deceniul digital 2025″, publicat săptămâna aceasta de către Comisia Europeană, care relevă progresele care s-au înregistrat în digitalizare pentru a atinge ţintele pe care ni le-am stabilit la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2030. Acel program de politici cu privire la evoluţia digitalizării arată că România are ambiţii scăzute, din păcate, în ceea ce priveşte concordanţa cu acel raport pentru 2030, la care noi ne-am stabilit 11 ţinte. Din cele 11 ţinte, doar 36% sunt convergente cu ţintele din Uniunea Europeană. Comisia Europeană a făcut o serie de recomandări, 15 la număr pentru România, iar România a adresat până în acest moment 40% în anul 2024. Desigur, aşa cum s-a punctat şi în primul panel, sunt evoluţii extrem de importante pentru România, care s-au înregistrat atât pe digitalizare a serviciilor publice, cât şi pe creşterea nivelului competenţelor digitale de bază. România este în continuare ca punct pozitiv în topul Uniunii Europene în ceea ce priveşte conectivitatea. Practic şi în zonele slab populate avem internet de mare viteză. Însă, adresez cu acest prilej trei aspecte: unul legat de nivelul de competenţe, cel de-al doilea legat de adopţia tehnologiei inteligenţei artificiale şi, tangenţial, subiectul destul de important într-o eră a digitalizării, legat de informaţie, de integritate a informaţiei. E foarte important de remarcat că 88% dintre europeni nu au încredere sau privesc cu suspiciune acele informaţii false care circulă în momentul de faţă şi sunt îngrijoraţi de manipularea online”, a susţinut Folcuţ.
Agenda de securitate cibernetică a României, modalităţi de detectare şi de contracarare a atacurilor cyber şi tendinţe în tehnologie şi în piaţa digitală, sunt câteva dintre temele ce vor fi abordate, miercuri, în cadrul conferinţei „Digitalizare şi Siguranţă Cibernetică”, organizată de publicaţia Bursa.
