România revine la urne în luna mai în vederea reluării unor contestate alegeri prezidențiale după ce scrutinul inițial, disputat anul trecut, a fost anulat – iar neașteptatul câștigător de extrema dreaptă a fost descalificat, pe fondul unor numeroase temeri legate de amestecul rușilor și de alte nereguli, scrie The Guardian, preluat de Rador Radio România.
Întrucât un alt candidat de extrema dreaptă conduce în sondaje, votul este urmărit cu atenție de la Bruxelles și până în Statele Unite: o victorie a naționaliștilor ar putea face ca țara, membră a UE și a NATO, care se învecinează cu Ucraina, să devieze de la calea pro-europeană. În același timp, Administrația Trump a acuzat Bucureștiul că răstoarnă democrația.
De ce se reia votul?
Primul tur al alegerilor prezidențiale din România, din noiembrie trecut, a fost câștigat de Călin Georgescu, un candidat independent de extrema dreaptă împotriva UE și simpatizant al Moscovei, care a urcat de la un procent de 5% înregistrat înaintea alegerilor la un procent de 23%, clasându-se cu mult înaintea candidaților aflați în frunte înaintea scrutinului.
O serie de note ale serviciilor de informații au dezvăluit semnele unei posibile operațiuni de influențare din partea rușilor, identificând peste 85000 de atacuri informatice asupra sistemului electoral computerizat și 25000 de conturi în așteptare de pe TikTok, care au amplificat mesajele lui Georgescu.
Din aceste informații reieșea că o serie de influenceri din mediile de socializare au fost angajați prin intermediari și plătiți ca să transmită videoclipuri de susținere a lui Georgescu, care a declarat zero-cheltuieli pentru campania sa, iar unii angajați ai campaniei sale având legături cu bandele de crimă organizată și cu o serie de grupări neofasciste.
Alegerile au fost anulate două săptămâni mai târziu, iar, în februarie, fostul specialist în agricultură a fost pus sub anchetă pentru șase capete de acuzare, printre care declarații false cu privire la finanțarea campaniei, uzul ilegal al tehnologiei digitale și promovarea unor organizații fasciste. El respinge toate acuzațiile.
În martie, instanța supremă din România și-a menținut decizia de a-i interzice lui Georgescu participarea la reluarea alegerilor din luna mai, astfel încât partidelor de extrema dreaptă din țară – care dețin peste o treime din fotoliile parlamentare – le mai rămăseseră doar câteva zile ca să găsească un candidat prezidențial.
Cine candidează și care sunt șansele candidaților?
Sondajele de opinie – care, în România, nu sunt tocmai credibile și care nu au reușit să depisteze ultima ascensiune a lui Georgescu – sugerează că patru candidați ar avea șanse să se claseze pe primele două locuri din primul tur și să ajungă în turul al doilea, programat pe 18 mai.
În fruntea lor se află George Simion, liderul celui de-al doilea mare partid din România, Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR), de extrema dreaptă, care s-a declarat drept o forță a schimbării, el fiind un critic dur al conducerii UE, dorind totodată suspendarea ajutorului militar acordat Ucrainei.
Forțele ultranaționaliste din România s-au reunit în spatele lui Simion, în vârstă de 38 de ani, care, în sondaje, beneficiază de aproximativ 29% din sufragii. El a calificat anularea alegerilor drept o lovitură de stat, afirmând totodată că partidul său, care, în decursul pandemiei de Covid-19, s-a declarat împotriva vaccinării, ar fi un aliat natural al republicanilor MAGA, susținători ai lui Trump. (MAGA – Make America Great Again – Să redăm măreția Americii – sloganul electoral al lui Donald Trump, n. red.).
El s-a opus căsătoriilor gay și introducerii în școli a cursurilor despre holocaust, i s-a interzis accesul în Moldova și în Ucraina după ce a sprijinit revenirea României la frontierele sale din 1939, dar și-a mai moderat opiniile în sprijinul Moscovei și respinge acuzațiile potrivit cărora el s-ar fi întâlnit cu spioni ruși.
În urma lui Simion se află Crin Antonescu, candidatul Partidului Social Democrat (PSD) și al Partidului Național Liberal (PNL), de guvernământ (22%) și primarul de centru al Bucureștiului, Nicușor Dan (20%), ambii exprimându-și sprijinul față de UE și NATO, precum și față de ajutorul acordat Ucrainei.
În urma lor se află Victor Ponta, cu un procent de aproximativ 14%, fost premier PSD, care a demisionat în 2015, în urma unui incendiu devastator izbucnit într-un club de noapte, care a generat mari proteste împotriva corupției. De atunci, el a adoptat un discurs ultranaționalist, deși continuă încă să sprijine angajamentele țării față de UE și față de NATO.
Elena Lasconi, din partea partidului reformist Uniunea Salvați România (USR), care, la alegerile anulate din noiembrie, s-a clasat pe locul al doilea, după Georgescu, a rămas în cursă, în pofida deciziei partidului său de a-l sprijini în locul ei pe Dan – care candidează ca independent – dar procentajul său abia dacă atinge 8%.
Credibile sau nu, în eventualitatea unui al doilea tur, sondajele estimează că Simion, popular în zonele rurale și în rândul muncitorilor, l-ar învinge pe Dan, al cărui electorat se află în cea mai mare parte în București și în alte centre urbane, dar s-ar putea ca el să aibă de luptat cu sprijinul mai larg, acordat lui Antonescu.
Cum funcționează sistemul?
Orice candidat care, în primul tur, beneficiază de peste 50% din toate voturile înregistrate, e declarat câștigător. Ulterior, un al doilea tur, între candidații care au atins primele două cele mai mari procentaje în primul tur, va fi câștigat de candidatul cu cel mai mare procentaj în turul a doilea.
Președintele României dispune de un mandat de cinci ani și are un rol semi-executiv, cu preponderență în privința politicii externe, a securității naționale, a cheltuielilor pentru apărare și a numirilor din sectorul judiciar. El sau ea reprezintă țara pe arena internațională.
Diaspora din România, care numără circa 7 milioane de oameni, fiind una dintre cele mai mari din Europa, e rareori prezentă în sondaje, dar ea acoperă între 5% și 7% din totalul voturilor. Începând din anul 2020, ea a reprezentat o sursă de bază pentru candidații și pentru partidele de extrema dreaptă, peste jumătate votând pentru Georgescu la alegerile din noiembrie.
Care sunt problemele și de ce contează aceste alegeri?
Alegătorii s-au săturat de politicienii de centru care au condus România după căderea comunismului din 1989, iar votul lor reflectă tot mai mult ceea ce, în opinia analistului Valentin Naumescu, ar fi ”frustrările, revolta și mânia față de sistem”.
Media venitului pe familie reprezintă o treime din cea a UE, alimentele sunt cu 50% mai scumpe decât în urmă cu cinci ani, aproape o treime din populația de 19 milioane de locuitori ai țării se află în pragul sărăciei și al marginalizării sociale, iar aproape 20% din forța de muncă a țării și-a căutat niște șanse mai mari în străinătate.
Serviciile publice sunt slabe, inegalitatea este mare, un îndelungat trecut cu politicieni corupți și incompetenți a scăzut încrederea populației în parlamentari și în miniștri. Războiul din Ucraina este și el o problemă majoră, în special pentru alegătorii de extrema dreaptă care se opun sprijinului continuu al României față de Kiev.
Votul contează și în străinătate, din cauză că UE nu dorește apariția unei alte personalități recalcitrante și suveraniste în regiune, alături de Ungaria și Slovacia, iar aliații occidentali ai Ucrainei ar prefera ca România – o țară care găzduiește o mare bază militară NATO – să rămână un aliat strategic.
Administrația Trump, care a acuzat Bucureștiul că îngrădește libertatea opiniei și îi opresează pe adversarii politici, urmărește și ea cu atenție evenimentele. JD Vance a întrebat dacă România „împărtășește principiile Americii”, iar Elon Musk a întrebat cum poate un judecător „să-i pună capăt democrației din România”.
