România generează anual peste 100.000 de tone de deșeuri electronice, însă doar o mică parte este colectată și procesată în centre de reciclare autorizate. Restul dispare într-un circuit informal, adesea cu destinații îndepărtate și ilegale, informează News.ro.
Multe dintre echipamentele uzate sunt exportate fraudulos în Asia de Sud-Est, sub eticheta înșelătoare de produse „second-hand”. Deși China a interzis importurile de astfel de deșeuri în 2018, Thailanda a devenit rapid o nouă destinație pentru aceste transporturi, inclusiv cele provenite din România.
Containerele care ajung în porturile thailandeze sunt adesea etichetate incorect pentru a evita controalele vamale. În facilități ilegale, dispozitivele sunt demontate fără protecție, pentru extragerea metalelor prețioase precum cupru, aur și argint. Acest proces eliberează substanțe toxice precum plumb și mercur, contaminând solul, apa și aerul și punând în pericol sănătatea comunităților locale.
Ministrul thailandez al industriei, Akanat Promphan, a declarat recent că aceste activități nu aduc niciun beneficiu țării sale, ci doar costuri sociale și de mediu majore. Deși importurile de deșeuri electronice sunt interzise oficial în Thailanda din 2020, lipsa unui mecanism eficient de monitorizare internațională permite continuarea acestor practici.
În România, implementarea economiei circulare rămâne în mare parte la nivel teoretic. Totuși, există și inițiative pozitive, precum atelierul reDEEE al Asociației Ateliere Fără Frontiere, unde echipamentele IT vechi sunt recondiționate, testate și oferite cu garanție școlilor și persoanelor cu venituri reduse.
Impactul ecologic al industriei electronice este considerabil. Producerea unui singur smartphone generează între 45 și 120 de kilograme de dioxid de carbon, majoritatea emisiilor provenind din extracția metalelor rare, un proces costisitor și poluant.
La nivel global, potrivit Organizației Națiunilor Unite, sunt generate anual peste 60 de milioane de tone de deșeuri electronice – o dublare față de acum 15 ani. Doar 25% dintre acestea sunt reciclate responsabil. Restul ajunge în depozite neautorizate sau în comunități vulnerabile, unde provoacă daune grave asupra sănătății și mediului.
Unele țări dezvoltate, precum Germania, Franța și Statele Unite, au introdus politici prin care producătorii sunt obligați să recupereze echipamentele vechi. Cu toate acestea, succesul acestor programe depinde, în mare măsură, de participarea activă a consumatorilor în procesul de reciclare.
