Conform datelor recente ale Institutului Național de Statistică (INS), rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 de ani) a fost de 25,3% în perioada iulie-septembrie 2024, semnificativ mai mare decât media europeană de 15%, înregistrată de Eurostat. În contrast, rata șomajului în rândul persoanelor adulte (25-74 de ani) era de doar 4% în decembrie 2024.
Cu toate acestea, interesul tinerilor pentru locuri de muncă este în creștere, iar platformele de recrutare înregistrează un număr tot mai mare de tineri activi. De exemplu, pe platforma eJobs, în 2024 au fost create 320.000 de conturi noi, iar 40% dintre aceștia aveau vârste între 18 și 24 de ani, generând 2,8 milioane de aplicații, ceea ce reprezintă un sfert din totalul aplicațiilor.
În aceeași direcție, date de pe BestJobs confirmă o creștere semnificativă a numărului de tineri activi pe piața muncii, cu o creștere de 33% a aplicațiilor din generația Z comparativ cu anul trecut.
Companiile sunt interesate de tineri pentru joburi entry-level sau fără experiență, în domenii precum retail, call center, marketing, producție, logistică, turism și HoReCa. Salariile pentru aceste poziții variază între 500 și 1.100 de euro, în funcție de cerințele specifice ale jobului.
Totuși, integrarea tinerilor pe piața muncii este influențată de mai mulți factori. În România, munca part-time pentru adolescenți nu este o practică larg răspândită, iar mulți tineri între 15 și 18 ani întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă, chiar și atunci când doresc să lucreze.
De asemenea, în mediul rural, șomajul este mai ridicat, și oportunități de muncă sunt mai limitate, multe dintre ele sunt informale. În orașele mari, deși există mai multe locuri de muncă, salariile mici fac ca tinerii să fie reticenți să accepte joburi entry-level.
Diferențele dintre așteptările tinerilor din generația Z și ale angajaților contribuie, de asemenea, la provocările integrate în acest proces. Tinerii pun accent pe flexibilitate, scop și medii de lucru în care se simte, ceea ce poate crea un decalaj între valorile lor și cele ale multor organizații tradiționale.
Adaptarea angajatorilor și flexibilitatea sistemului educațional sunt esențiale pentru o integrare mai ușoară a tinerilor pe piața muncii.
