„România nu mai funcţionează bugetar în regim normal. O spune indirect chiar Ministerul Finanţelor, care a emis recent un document ce impune o programare riguroasă a cererilor de deschidere de credite, diferenţiat pe titluri de cheltuieli şi capitole bugetare. Salariile şi drepturile sociale vor fi cerute până în 20 ale lunii, restul după. Ce pare o măsură tehnică de optimizare este, în realitate, un semnal clar de lichiditate critică la nivelul aparatului central al statului. Această decizie nu vine într-un gol instituţional, ci într-un moment în care bugetul României este tensionat la maximum, cu un deficit ce sare de 8,7% din PIB şi o datorie publică care, conform metodologiei UE, se apropie periculos de 60%. România trăieşte azi din amânări, împrumuturi scumpe cu dobânzi imense aproximativ 8% şi pseudo-reforme, iar măsurile de tip „raţionalizare a plăţilor” sunt, de fapt, o încercare disperată de a masca incapacitatea de a plăti toate obligaţiile asumate”, menţionează vicepreşedintele ASPES România.
Acesta explică concret ce înseamnă această nouă procedură, respectiv statul plăteşte doar ce nu poate amâna, iar salariile şi pensiile – „adică segmentul social exploziv” – sunt prioritizate printr-o procedură fixă. Restul cheltuielilor intră într-un „purgatoriu bugetar”: întreţinere, investiţii, contracte publice, servicii, proiecte europene. Acestea pot fi amânate, diminuate, blocate temporar, susţine acesta.
„E un model de gestionare de avarie, nu de economie planificată. Blocajul va lovi economia reală”, menţionează reprezentantul ASPES în analiza citată.
În opinia sa, firmele care au lucrări publice cu statul român – constructori, furnizori, prestatori de servicii – sunt obligate să-şi achite la termen taxele şi contribuţiile către bugetul de stat, altfel li se blochează activitatea prin popriri, executări sau pierderea licenţelor. Statul nu le plăteşte facturile la timp, dar le cere punctual taxe pe care nu le pot achita fără încasări.
„Aceste companii vor fi forţate să apeleze la finanţări scumpe, la linii de credit pe termen scurt, pentru a acoperi salarii, taxe pe muncă şi furnizori. Această presiune financiară generată de blocajul de plăţi publice va duce inevitabil la: un val de insolvenţe şi falimente de răsunet, în special în sectorul construcţiilor şi al serviciilor externalizate către stat; concedieri masive şi creşterea şomajului, în special în judeţele unde economia locală depinde de proiecte publice; efectul de domino asupra IMM-urilor şi subcontractorilor, care nu vor mai încasa nimic; presiune suplimentară asupra bugetului de stat, care va trebui să acopere ajutoare de şomaj şi eventuale scheme de sprijin post-faliment”, transmite Petre Marius Bogdan.
Acesta consideră că este un blocaj sistemic care va afecta toate domeniile de activitate, de la construcţii la IT, agricultură, sănătate, educaţie. Un lanţ de disfuncţionalităţi care, odată pornit, nu mai poate fi oprit decât cu restructurări masive şi intervenţie de urgenţă.
Potrivit sursei citate, această procedură oferă Ministerului Finanţelor un instrument de control politic asupra fluxurilor de numerar, acesta fiind un mecanism de prioritizare discreţionară a cheltuielilor: „cine primeşte bani, când, în ce ordine”. „Se intră într-o logică de administrare de criză, unde fiecare leu e folosit pentru a împiedica prăbuşirea unei părţi a sistemului, dar cu costul accentuării colapsului în altele. Aceasta este o boală cronică a statului român: lipsa de disciplină în angajamente, combinată cu clientelism bugetar şi improvizaţie fiscală. În loc să avem bugete multianuale, cu priorităţi clare, se jonglează cu creditele bugetare la lună şi se decide politic ce se plăteşte şi ce nu”, este de părere vicepreşedintele ASPES România.
Analistul a precizat că Germania, Olanda, statele nordice funcţionează pe bugete structurate, cu transparenţă, predictibilitate şi evaluare riguroasă a cheltuielilor. Chiar şi Ungaria, aflată sub presiuni similare, a tăiat direct şi dur în aparatul de stat, asumând costuri politice clare. România, în schimb, preferă să mimeze normalitatea.
În spatele „ordonanţei trenuleţ” şi a deciziilor punctuale se află o realitate de necontestat: statul român este supradimensionat, ineficient şi incapabil să funcţioneze cu resursele reale pe care le are, avertizează vicepreşedintele ASPES. Trebuie tăiat adânc, reformulat tot sistemul de cheltuieli şi reconstruite priorităţile pe baze economice, nu electorale.
„Dacă Guvernul nu face publică situaţia reală a angajamentelor financiare şi nu aplică o reformă structurală imediată – reducerea aparatului birocratic, audit real al instituţiilor, digitalizare accelerată, eliminarea risipei – 2025 va fi un an complicat. Va fi punctul de ruptură, în care economia reală va fi împinsă în recesiune de o administraţie incapabilă să se reformeze şi un sistem public care îşi „devorează”propriile resurse. Şi încă ceva foarte important, veniturile previzionate în rectificarea bugetară sunt nerealist de mari, fiind necesară o politică fiscal-bugetară mai prudentă şi ancorată în realitate. Supraestimarea veniturilor poate duce din nou la: creşterea datoriei publice peste nivelul sustenabil”, atrage atenţia Petre Marius Bogdan.
De asemenea, dacă veniturile reale sunt mai mici decât cele prognozate, iar cheltuielile rămân la nivelul planificat (sau chiar cresc), guvernul trebuie să acopere deficitul prin împrumuturi suplimentare, iar acest lucru creşte datoria publică.
Vicepreşedintele ASPES afirmă că în contextul unui deficit de cont curent mare vor fi presiuni suplimentare pe finanţarea externă.
Nu în ultimul rând, pierderea încrederii pieţelor financiare, ceea ce ar putea duce la costuri mai mari de împrumut, deşi astăzi achităm aproximativ 8%, cel mai mare cost din UE.
„În acest moment România nu mai are luxul de a amâna adevărul fiscal. Adevărul este următorul: fără o restructurare brutală, urmează un colaps sistemic şi dacă tot suntem la momentul adevărului acceptând situaţia reală a bugetului ţării, cauza nu este sub nici o formă votul liber al cetăţenilor din turul 1 al alegerilor prezidenţiale, singurii vinovaţi sunt cei care au condus Guvernul în ultimii ani, ei sunt cei care ne-au adus în această situaţie dezastruoasă cu politici iresponsabile şi decizii inconştiente astazi cu un
preşedinte provizoriu , guvern provizoriu, prim ministru provizoriu, deficit bugetar imens, inflaţia cea mai mare din UE, dobânzile la împrumuturi cele mai mari din UE, accesarea fondurilor europene este un adevărat fiasco, PNRR este un eşec guvernamental ce aşteptări să mai avem de la actuala clasă politică care şi-a urmărit propriile interese exclusiv în detrimentul propriilor cetăţeni?”, a concluzionat vicepreşedintele ASPES, Petre Marius Bogdan, în analiza intitulată „România în pragul incapacităţii bugetare: controlul plăţilor, masca unui colaps fiscal tăcut”.
