Comisia Europeană (CE) consideră că această țintă este „realizabilă”, cu condiția ca întregul pachet de consolidare fiscală, inclusiv un al doilea set de măsuri planificat pentru luna septembrie, să fie adoptat și implementat integral, a declarat un oficial al CE pentru Profit.ro.
Ținta de deficit pentru 2025 a fost ajustată la 7,7% din PIB (de la 7% anterior), ca urmare a abaterilor majore din 2024, când România a avut un deficit ESA de 9,3%, față de estimarea inițială de 7,9%. Întârzierea adoptării măsurilor fiscale – creșterile de taxe ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 aprilie – a contribuit semnificativ la agravarea situației. Noua țintă reflectă astfel nu doar punctul de pornire mai ridicat, ci și întârzierea reformelor.
Pentru anul 2026, însă, Comisia a impus o corecție inversă, înăsprind obiectivul de deficit de la 6,4% la 6% din PIB. Potrivit oficialilor europeni, țintele de cheltuieli nete asumate de România sunt compatibile cu această ajustare, însă rămâne importantă implementarea completă și fără întârzieri a întregului plan fiscal.
După ședința EcoFin din 8 iulie, în care Consiliul nu a putut lua oficial în calcul primul pachet fiscal-bugetar deoarece nu era încă adoptat, Comisia Europeană a transmis un mesaj pozitiv, calificând pachetul drept „un pas important și pozitiv” în direcția corectării deficitului. Totuși, comisarul european pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis, a subliniat că succesul depinde de aplicarea integrală și rapidă a măsurilor.
„Este un pas important și pozitiv către respectarea noii recomandări privind deficitul excesiv, cu rezerva ca toate măsurile să fie rapid și în întregime adoptate și implementate. Vom monitoriza cu atenție progresele și vom veni cu evaluarea noastră în toamnă”, a transmis Dombrovskis.
Primul pachet fiscal, adoptat de Guvern prin angajarea răspunderii în Parlament în iulie, prevede un impact estimat de 10,75 miliarde lei în 2025 și de 92,63 miliarde lei în 2026. Acesta include:
- Creșterea cotei generale de TVA la 21%, cu o singură cotă redusă de 11%;
- Majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%;
- Accize mai mari pentru carburanți și alte produse;
- Taxe suplimentare pentru bănci;
- Reformă în sistemul de asigurări de sănătate – eliminarea coasigurării gratuite pentru soți/soții sau părinți fără venituri, precum și pentru alte categorii.
Guvernul estimează că va încasa în acest an 9,5 miliarde lei din noile taxe, dintre care 6,2 miliarde din TVA și 1,54 miliarde din accize. În 2026, ponderea veniturilor fiscale va crește considerabil, la 35,3 miliarde lei, în contextul aplicării integrale a măsurilor și introducerii unor noi poveri fiscale, precum creșterea impozitelor pe locuințe și o ecotaxă auto. Aceste două măsuri sunt așteptate să aducă singure 6 miliarde lei la buget, dar și o presiune suplimentară asupra populației.
România se află în procedură de deficit excesiv din 2019, iar poziția sa pe piețele externe s-a deteriorat în contextul finanțelor publice dezechilibrate. Cele trei mari agenții de rating – Fitch, Moody’s și S&P – mențin perspectiva României negativă, ceea ce înseamnă că o retrogradare este în continuare posibilă dacă nu se înregistrează progrese clare.
Fitch urmează să actualizeze ratingul de țară pe 15 august. Prima rundă de măsuri fiscale a contribuit la o calmare relativă a piețelor și a partenerilor internaționali, însă evaluările viitoare vor depinde de implementarea efectivă a pachetului și de adoptarea celui de-al doilea set de măsuri în septembrie.
