Omologul grecesc al ANAF, Autoritatea Independentă pentru Venituri Publice (AADE), trece în 2025 la „Operațiunea 184.000”, urmând să verifice automatizat contribuabilii prin instrumente de inteligență artificială (AI), care se vor uita în bazele de date interconectate și vor ține cont de acceptarea obligatorie a plăților electronice. Ținta grecilor pentru acest an este un plus de 1,7 mld. euro încasări suplimentare în urma controalelor AI. Deja, din 2015 până azi, guvernul de la Atena și-a înjumătățit deficitul de TVA – de la 28,3% la 13,7%, având țintă de 9% pentru 2026, autoritățile elene economisind peste 3 mld. euro anual.
România să învețe de la Grecia: `vânătoarea AI` a evazioniștilor
Bucureștiul, între timp, încă face calcule: cu un VAT Gap în jur de 30% și pierderi de cel puțin 8 mld. euro anual, România a lansat în ultimii ani e-Factura, e-TVA, e-Transport și SAF-T, dar fără execuție la scară largă și fără o majoritate politică care să apese pedala luptei anti-evaziune, pachetul fiscal anunțat pentru luna iunie e așteptat să aducă mai degrabă noi creșteri de taxe.
În Grecia cash-ul nu mai are scăpare: tranzacțiile imobiliare și Airbnb-ul, primele pe listă
La Atena, tehnologia vânează evaziunea 24/7, iar inspectorii fiscali doar apasă pe butonul „confirmă”. Algoritmii fiscali grecești vor scana orice contract imobiliar plătit cu bani-gheață, vor urmări rambursările de TVA „umflate” și vor verifica scrupulos veniturile din închirieri pe termen scurt, tip Airbnb. Odată scos în evidență comportamentul fiscal nefiresc, contribuabilul primește decizie de impunere direct pe e-mail.
În culise, centrul de audit DEOS combină toate bazele de date publice într-un tablou-de-bord unic, unde inspectorii urmăresc în direct facturi, fluxuri bancare și declarații fiscale. Obiectivul secundar al autorităților fiscal elene pentru 2025 este să impună 10.000 de decizii retroactive și să recupereze peste 4 mld. euro din datorii vechi.
Lecții pentru România – efectul „modelului elen” în buza prăpastiei noastre fiscale
În timp ce Bucureștiul încă își definitivează pachetul fiscal și echipa guvernamentală care și-l va asuma, Grecia a trecut de la stadiul pilot la execuție la scară largă a combaterii evaziunii fiscal prin mijloace digitale, direcție susținută politic constant în ultimii ani de guvernul din Atena.
România va rămâne cu o gaură pe TVA enormă și în 2025, cu pierderi de cel puțin 8 mld. euro, deși a lansat în ultimii ani e-Factura, e-Transport și SAF-T. În 2015, Grecia pornea cu o gaură TVA de 28,3%, pe care a reușit să o reducă semnificativ în fiecare an, având ca țintă 9% gap TVA pentru anul 2026.
Grecii arată că big data + AI = bani la buget
Digitalizarea controalelor fiscale și rolul pe care tehnologii noi, precum AI, îl poate avea în creșterea conformării nu sunt un slogan în cazul Greciei, ci o realitate contorizată în miliarde de euro în plus la buget în fiecare an. Următorul test va fi chiar anul acestA: dacă planul celor 184.000 de controale livrează în plus 1,7 mld. Euro, Atena va confirma că drumul digital este cel mai scurt spre disciplină fiscală – și cea mai bună garanție în fața piețelor că ratingul de țară poate rămâne solid, fără a împovăra contribuabilul cinstit.
