Impactul total al sectorului IT&C a fost de 45,3 miliarde euro, raportat la PIB-ul din 2023, ceea ce consolidează poziţia acestuia ca motor esenţial al economiei româneşti.
„Studiul aduce o perspectivă fundamentată ştiinţific asupra rolului strategic al industriei IT în România. Contribuţia directă a sectorului IT&C la PIB a avut o creştere exponenţială în ultimul deceniu, însă efectul multiplicator al tehnologiei este cu atât mai impresionant, contribuind la creşterea economică şi la dezvoltarea altor sectoare economice prin digitalizare şi inovaţie. Viitorul economiei are gene tech, astfel că avem nevoie de un angajament solid din partea tuturor – sectorul privat, autorităţile publice, mediul academic şi societatea civilă – pentru a dezvolta un ecosistem digital robust şi o politică industrială bazată pe inovaţie, care să ducă economia românească la următorul nivel de dezvoltare. Studiul lansat astăzi poate fi un fundament pentru politici publice bazate pe date clare şi cercetări amănunţite, menite să sprijine evoluţia industriei IT şi să maximizeze potenţialul acesteia ca sursă de creştere pentru întreaga economie”, a spus Edward Creţescu, preşedintele ANIS.
Analiza asupra impactului sectorului în economia românească este însoţită de o cercetare cantitativă şi calitativă cu privire la gradul de inovaţie în sectorul IT&C, barierele şi factorii favorizanţi pentru accelerarea inovaţiei. Cercetarea a fost realizată în perioada iunie-iulie 2024, pe un eşantion de 1.042 de companii care reflectă structura industriei după mărime şi tipurile de activităţi.
„Avem 48.405 companii înregistrate în sectorul IT&C, dintre care 45.467 în segmentul IT şi 2.938 în segmentul telecomunicaţii. Principala componentă, dezvoltarea de software la comandă, realizează 40,24% din cifra de afaceri totală şi a înregistrat o creştere de 19,92% în 2023, contribuind la generarea unei valori adăugate brute (VAB) de 50,9 miliarde lei, în creştere cu 19,5% faţă de 2022. În aceeaşi perioadă, industria de telecomunicaţii a ajuns la o VAB de 12,4 miliarde de lei, în creştere cu 20,4% faţă de anul 2022”, arată sursa citată.
Unul dintre punctele centrale ale studiului este capacitatea sectorului IT&C de a genera un efect multiplicator major asupra economiei. Impactul total al industriei asupra PIB-ului în 2021 (anul pentru care există cele mai recente date) a fost de 14,16%, au mai transmis reprezentanţii ANIS – asociaţia reprezentativă a industriei de IT din România.
„Impactul direct reprezintă contribuţia generată strict de activităţile companiilor IT&C, şi anume 7,99% din PIB. Acesta include dezvoltarea şi livrarea de soluţii software şi servicii tehnologice. Impactul indirect se referă la cererea suplimentară de bunuri şi servicii generate în alte industrii pentru a susţine activitatea IT&C. În România, acest impact indirect reprezintă 2,74% din PIB. Practic, creşterea activităţilor IT&C generează cerere pentru furnizori din alte domenii, cum ar fi logistică, servicii profesionale sau producţie de hardware. Impactul indus derivă din consumul angajaţilor din sector şi industriile conexe, ceea ce contribuie cu 3,42% din PIB”.
Studiul ANIS subliniază importanţa stimulentelor fiscale, cum ar fi scutirea de impozit pe venit pentru profesioniştii IT, pentru menţinerea competitivităţii sectorului. „În 2023, contribuţiile fiscale ale angajaţilor IT au fost cele mai ridicate din economie, ajungând la 55.777 lei per angajat, chiar şi în prezenţa acestor scutiri. Sectorul a fost al doilea contributor la buget în termeni de taxe şi impozite plătite, cu o medie de 76.992 lei/angajat. Studiul izolează impactul direct în scenariul eliminării acestei facilităţi, respectiv o scădere estimată de până la 26,7% în profitabilitatea companiilor din sector, sub prezumţia faptului că toate celelalte condiţii ale economiei rămân neschimbate, ceea ce nu surprinde un efect compus şi al celorlalte modificări precum creşterile de costuri cu energia sau capitalul uman, inflaţia, evoluţia pieţei globale”.
Inovaţia este o componentă centrală a sectorului IT&C din România, însă datele arată că, în timp ce 78,8% dintre respondenţi au raportat iniţiative de inovaţie în ultimii trei ani, doar 5,7% dintre aceştia au lansat un produs propriu pe piaţă. „Cu alte cuvinte, deşi există numeroase iniţiative, conversia acestora de la stadiul de idee la produse efectiv lansate pe piaţă este limitată”.
„Companiile respondente au evidenţiat o serie de bariere structurale în calea inovaţiei, precum lipsa facilităţilor fiscale specifice pentru cercetare-dezvoltare (R&D) şi/sau accesul dificil la mecanismele existente, lipsa centrelor de inovare şi a parcurilor ştiinţifice, precum şi a competenţelor de înregistrare a proprietăţii intelectuale. În mod notabil, companiile medii şi mari alocă până la 12% din bugetele lor pentru R&D, alimentând astfel un ciclu continuu de creştere şi diferenţiere competitivă”.
Printre factorii care pot stimula inovaţia şi dezvoltarea unor centre IT puternice se numără accesul la fonduri europene, colaborarea cu universităţile în proiecte de cercetare şi educaţie şi sprijinul autorităţilor locale pentru crearea unui cadru financiar atractiv. Aceşti factori pot transforma România într-un hub tehnologic de referinţă în Europa, contribuind astfel la creşterea competitivităţii economiei naţionale, au mai spus reprezentanţii ANIS, citați de Ziarul Financiar.
