Deși România investise în extinderea plantațiilor cu ajutorul fondurilor europene, situația din teren este dramatică. Pământul este secătuit, plantele au fost arse de soare, iar tot mai mulți producători sunt forțați fie să renunțe complet la culturi, fie să le abandoneze. În aceste condiții, specialiștii avertizează că importurile de fructe de pădure vor crește, cu un impact direct asupra consumatorilor, care ar putea plăti cu până la 30% mai mult pentru aceste produse, conform Playtech.
Un caz grăitor este cel al soților Codreanu din județul Gorj, care dețineau o plantație de mure pe o suprafață de 5.000 de metri pătrați. După ce valul de frig din primăvară le-a distrus jumătate din producție, seceta din vară le-a ruinat complet munca. „Frigul, canicula și solul afectat au distrus culturile”, spun aceștia. Decizia lor este una dureroasă, dar inevitabilă: desființarea plantației.
Situația lor nu este singulară. În mai multe localități din Gorj, plantațiile de mure și zmeură au fost fie complet abandonate, fie distruse din cauza lipsei apei sau a absenței unei piețe viabile de desfacere.
În același timp, și sectorul culesului din flora spontană este grav afectat. Romsilva anunță o scădere drastică a cantităților de fructe de pădure recoltate din păduri. Dacă în anii anteriori se exportau tone întregi, în 2025 producția aproape că a dispărut. Temperaturile fluctuante, lipsa precipitațiilor și seceta prelungită au compromis atât ecosistemele naturale, cât și culturile agricole.
Criza nu este doar agricolă, ci și economică. România a importat, anul trecut, fructe de pădure în valoare de peste 100 de milioane de euro. Continuarea acestui trend riscă să transforme importul într-o constantă, iar dependența de piețele externe devine tot mai accentuată.
Avertismentele specialiștilor sunt clare. Cercetătorii și profesorii universitari din domeniul agricol susțin că „situația este gravă și ireversibilă dacă nu se iau măsuri rapide”. Studiile care au urmărit evoluția solului în Transilvania în ultimul deceniu indică o creștere medie a temperaturii cu aproximativ 2 grade Celsius – un semnal clar al încălzirii globale.
Potrivit experților de la Facultatea de Agricultură din Cluj, expunerea bruscă a plantelor la temperaturi extreme duce la pălirea acestora și le oprește dezvoltarea. Confirmările vin și din partea Administrației Naționale de Meteorologie: „iunie 2025 a fost cea mai secetoasă lună iunie de când se fac măsurători în România”.
În fața acestor provocări, tot mai mulți fermieri iau în calcul reorientarea către culturi mai rezistente la secetă sau temperaturi extreme. Însă adaptarea este complicată de absența unui sistem național de irigații și de sprijinul limitat oferit de stat. Conform unei analize realizate de Știrile ProTV, lipsa unei strategii coerente pune în pericol nu doar agricultura de nișă, ci întreaga siguranță alimentară a României.
