Banca este singura instituție din România care trimite semințe în celebrul „Seif al Apocalipsei” – Depozitul Global de Semințe din Svalbard, Norvegia, locul care protejează biodiversitatea planetei în fața unor eventuale catastrofe globale.
„Banca de gene trimite seminţe la Svalbard. E singura instituție din România care întrunește niște criterii pentru a include material genetic pe care îl avem noi în bancă în colecția mondială de semințe din Svalbard”, a declarat Silvia Străjeru, pentru Antena 3 CNN.
Aflat la doar 1.000 de kilometri de Polul Nord, adăpostit într-un munte de permafrost, Seiful Apocalipsei are misiunea de a conserva materialul genetic vegetal al omenirii în fața dezastrelor. În prezent, acolo sunt păstrate aproape 1.400.000 de eșantioane de semințe, provenite de la 127 de instituții din întreaga lume, din 6.300 de specii.
Pentru ca semințele românești să ajungă la Svalbard, Banca de Gene din Suceava a trebuit să îndeplinească standarde internaționale stricte.
„În primul rând, materialul pe care îl trimite trebuie să fie conservat în aceleași condiții de lungă durată, ceea ce înseamnă temperatură de păstrare de minus 18 sau minus 20 de grade Celsius, într-o bancă de gene națională, regională sau internațională. Noi păstrăm colecția de lungă durată la minus 20 de grade, nu la minus 18; dar sunt condiții similare”, explică ea.
Semințele sunt ambalate în plicuri speciale, din folie de aluminiu cu trei straturi, vidate, pentru a le asigura impermeabilitate și durabilitate.
„Materialul pe care îl trimitem acolo trebuie să reprezinte material genetic unic, iar probele trebuie să aparțină unor specii cu importanță pentru agricultură și să aibă relevanță pentru securitatea alimentară a țării de origine”, precizează biologul.
Acordul care permite participarea României a fost semnat în toamna anului 2019, între Ministerul Agriculturii din Norvegia și Banca de Resurse Genetice Vegetale din Suceava.
În prezent, România are depozitate 1.216 probe din 76 de specii.
Cele mai numeroase sunt cerealele: grâul (171 de probe), porumbul (148), ovăzul (95) și orzul (93). La leguminoase domină fasolea, cu 149 de probe, urmată de mazăre, cu 21. Legumele sunt reprezentate de roșii (67), castraveți (65) și ardei (41).
„Noi ne-am făcut misiunea pe care o avem. Asta e misiunea noastră: să avem grijă de acest patrimoniu genetic național. Și nu doar în colecția de la Suceava, ci să-l duplicăm în altă parte în caz de un cataclism, în caz că se întâmplă ceva”, a declarat şefa Băncii de Resurse Vegetale din Suceava.
Un astfel de exemplu s-a întâmplat deja: „Colecţia din Siria s-a pierdut în timpul războiului şi a fost recuperată. 90.000 de probe au fost recuperate de la Svalbard.”
Banca de Gene de la Suceava funcționează din 1990, iar din 2018 este în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice.
