Distribuția salariilor din România ridică semne serioase de întrebare atât pentru prezentul economiei, cât și pentru viitorul social al țării. O analiză realizată de Iulian Lolea, macroeconomist în cadrul Confederației Patronale Concordia, arată că marea majoritate a angajaților români se află în zona salariilor mici, cu efecte directe asupra bugetului de stat și a viitoarelor pensii.
Potrivit datelor, 36% dintre angajați câștigă sub 2.700 de lei net, adică echivalentul salariului minim sau foarte aproape de acesta. Alți 23% se încadrează între 2.700 și 4.100 de lei. În total, șase din zece angajați români trăiesc cu mai puțin de 4.100 de lei pe lună.
La polul opus, doar 8% dintre salariați depășesc pragul de 9.300 de lei net, iar clasa de mijloc – considerată motorul unei economii sănătoase – este extrem de slab reprezentată. Veniturile cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei net (echivalentul a 1.000 – 2.000 de euro) sunt obținute de mai puțin de 20% dintre angajați.
Două probleme majore
„Distribuția actuală a salariilor nu poate aduce venituri suplimentare importante la bugetul de stat, indiferent de modalitatea de taxare”, avertizează Lolea. Potrivit lui, baza de impozitare este prea concentrată în zona veniturilor mici, ceea ce înseamnă că orice ajustare fiscală riscă să lovească direct în nivelul de trai și motivația muncii.
A doua problemă, poate și mai gravă, ține de viitor: pensiile. „Peste 30% dintre angajați riscă să ajungă la pensia minimă, iar 75% vor avea pensii mai mici decât pensia medie”, subliniază economistul. Cu alte cuvinte, generațiile care astăzi muncesc pentru salarii modeste vor intra la pensie cu venituri insuficiente pentru un trai decent.
Analiza confirmă o realitate pe care românii o resimt deja: salariile mici sunt norma, nu excepția. Iar dacă nu vor fi luate măsuri structurale pentru creșterea veniturilor și consolidarea clasei de mijloc, România riscă să rămână prinsă într-un cerc vicios al sărăciei salariale și al pensiilor insuficiente.
