„Avem pe PNRR o creştere faţă de 2024 de peste 200%, dar s-a pornit de jos, deci anul trecut nu s-au cheltuit foarte mulţi bani pe PNRR, însă începem să avem proiecte mature, iar Ministerul Finanţelor sprijină toate ministerele şi toate instituţiile care cheltuie bani din fonduri europene şi PNRR.
Măsurile au fost luate, cele care nu au fost acceptate de comisie pentru că, de exemplu, au fost respise de Curtea Constituţională, vor fi reaşezate. Guvernul şi-a asumat să implementeze acele reforme şi reformele vor fi implementate, iar sumele vor fi deblocate”, a declarat la Digi 24 ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, relatează News.ro.
Potrivit acestuia, în acelaşi timp, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, este în negocieri cu Comisia Europeană.
„Domnul Boloş renegociază atât investiţiile, cât şi scadenţele la unele reforme„ astfel încât la sfârşitul anului sau, practic, la mijlocul anului 2026, să putem închide PNRR-ul în condiţii cât mai bune”, a spus Tanczos.
Întrebat dacă România va reuşi acest lucru, mai ales în cazul spitalelor regionale promise, cu termene precise, realizate cu fonduri din PNRR, ministrul Finanţelor a răspuns că renegocierea PNRR înseamnă „exact acest lucru”.
„Acele spitale care pot fi terminate rămân în PNRR, cele care nu vor fi terminate prin PNRR vor fi terminate din BEI, cele care nu vor fi terminate prin BEI, din împrumut, vor fi terminate din fondurile naţionale, spitalele rămân, cele care au fost începute vor fi finalizate, iar acele investiţii care sunt scoase, de exemplu, de la Ministerul Sănătăţii vor fi înlocuite pe investiţii din mediul rural, unde se construiesc şcoli, apă-canalizare, alte investiţii asumate şi acceptate în PNRR sau autostrăzi ori alte investiţii care înlocuiesc unele care au pornit mai greu. Tocmai acesta este scopul şi rolul renegocierii astfel încât să nu se piardă proiectul”, a afirmat ministrul finanţelor.
Acesta a spus că, practic, este vorba despre o înlocuire de proiecte.
„Înlocuim proiectele care sunt în curs de execuţie, dar poate nu se finalizează până în august – septembrie 2026, cu proiecte care sunt, de asemenea, de tip PNRR, adică investiţii verzi, investiţii în digitalizare, investiţii în infrastructura de învăţământ, în infrastructura rutieră, în infrastructura locală, iar acelea înlocuiesc proiectele care au pornit mai greu”, a punctat ministrul.
Ministrul Finanţelor: „Acum nu e nevoie de majorări de taxe, reforma fiscală se va discuta în a doua parte a anului”
Ministrul Finanţelor anunţă că în momentul de faţă în România nu este nevoie de majorări de taxe, dar că despre o reformă fiscală se va discuta în a doua parte a anului, în condiţiile în care ţara noastră s-a angajat să facă acest lucru.
Tanczos Barna afirmă că la nivel global „măsurile sunt fluide”, iar acum pentru întreaga lume este neobişnuită viteza cu care se modifică anumite lucruri anunţate şi puse în practică şi ulterior revocate şi suspendate.
Potrivit ministrului, unii specialişti prognozează inclusiv o reducere a preţurilor la bunurile aduse din China, dacă piaţa americană se închide.
„Nu putem prognoza în niciun caz o recesiune, pentru că am văzut şi cât de fluid este totul, cât de mişcătoare sunt aceste măsuri, aceste tendinţe.
Pentru că Statele Unite ale Americi au făcut un pas înapoi, lucrurile sunt într-o evoluţie foarte rapidă şi ce este, cred, neobişnuit acum, pentru întreaga lume, este viteza cu care se schimbă, se modifică anumite lucruri anunţate, puse în practică, revocate, suspendate. Centrul de greutate s-a mutat acum pe China, deci lucrurile sunt în plină evoluţie”, a declarat, joi, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, la Digi 24.
Ministrul spune că această „fluiditate de măsuri şi de tendinţe” nu avantajează România, dar trebuie ca autorităţile să fie atente la ceea ce pot ţine sub control.
„Trebuie să fim foarte atenti pe termen scurt ce putem noi, cu forţele noastre, să tinem sub control. Nu suntem aproape de majorări de taxe, reforma fiscală se va discuta în a doua parte a anului, aşa cum am spus de mai multe ori, România s-a angajat să facă o reformă fiscală.
De ani de zile lucrurile sunt cunoscute şi sunt asumate în PNRR, dar în momentul de faţă nu este nevoie de majorări de taxe”, a afirmat ministrul.
Tanczos Barna afirmă că pe termem scurt nu sunt de aşteptat „scumpiri imediate”.
„Pe termen mediu şi lung, nu ştim cum se va termina această dispută între China şi America, dar anumiţi specialişti prognozează inclusiv o reducere a preţurilor la bunurile aduse din China, dacă piaţa americană se închide acolo, iar China trebuie să se reorienteze, de exemplu, spre pieţele din Europa.
Ministrul Finanţelor a mai explicat că impactul celor cel puţin două majorări de salarii şi două majorări de pensii din anul 2024 se răsfrânge asupra anului 2025.
„Poţi să ai pretenţia să reduci cheltuielile, dar în niciun caz nu poţ avea, de pe o lună pe cealaltă, acel impact visat de unii. Trebuie, într-adevăr, să ţinem sub control aceste cheltuieli şi în primul rând să ţinem sub control angajările la stat. Acest lucru se întâmplă, pentru că avem deja în luna februarie primul semnal faţă de ianuarie, începe să stagneze şi să scadă numărul de angajaţi în sectorul public, dar tendinţa trebuie continuată.
În acelaşi timp trebuie avut in vedere că au fost lansate concursuri de ocupare de funcţii în decembrie, in noîembrie anul trecut, care s-au terminat anul acesta. Concret, numărul de angajaţi a scăzut prin plecări naturale şi neangajări noi.
Aceasta este tendinţa care trebuie păstrată la toate instituţiile statului, aşa încât până la sfârşitul anului să ne putem încadra în acea reducere de 5% pe cheltuieli de personal şi pe cheltuieli de funcţionare”, a explicat Tanczos Barna.
Ministrul afirmă că acesta este un „trend asumat” prin bugetarea cheltuielilor lunare şi trimestriale şi că instituţiile trebuie să respecte aceste limite lunare şi trimestriale.
„Avem o creştere pe încasările pe impozite şi pe contributii sociale, care vine, desigur, şi în urma majorărilor salariale de anul trecut, creşterilor economice de anul trecut şi creşterii salariului minim de anul trecut.
Este un semnal pozitiv din acest punct de vedere, dar pentru a ne încadra în deficit avem în continuare nevoie de absorbtia fondurilor europene”, a mai spus ministrul Finanţelor.
