Comisarul european a subliniat, însă, că deocamdată nu are date statistice pe acest subiect.
„La nivel european, există solicitări de legislaţie şi pe zona aceasta de gestionare a stresului la locul de muncă. Sunt ţări, mai ales din partea occidentală a UE, care se confruntă cu rate mari de îmbolnăvire, cu concedii medicale pe fondul unor probleme psiho-emoţionale. Însă, în acelaşi timp, la nivel european există şi o discuţie legată de prea multă legislaţie, prea multe reglementări. Deci, trebuie să avem un echilibru. Sunt câteva teme importante pe zona socială şi una se referă la modul în care Inteligenţa Artificială face recrutări, evaluări, selecţie de personal şi care (…) ar trebui să fie gestionată prin lege şi să ne uităm şi la condiţiile de muncă, fie că vorbim de ţări în care este o climă extremă, temperaturi foarte înalte, şi cum reglementăm stresul climatic, stresul la locul de muncă. (…)Nu există informaţii, dar vom avea o analiză pentru că, pe final de an, va trebui să vin cu date despre ce înseamnă locuri de muncă de calitate, ce reglementări vrem să impunem pentru a ne asigura că avem astfel de locuri de muncă şi din aceste condiţii face parte inclusiv stresul”, a spus Roxana Mînzatu.
Ea a precizat că o altă temă extrem de importantă în prezent este legată de industria automotive şi că este implicată personal în rezolvarea problemelor cu care se confruntă acest sector.
„O altă temă foarte importantă – pe care lucrez – este industria automotive, ne preocupă ce facem cu industriile care sunt supuse unor restructurări, care pierd locuri de muncă, în care se transformă locurile de muncă, cum facem să ajutăm companiile, angajaţii, să se recalifice pentru a rămâne activi în acele industrii pe alte joburi, să treacă în alte industrii dar tot pe joburi similare sau să le dăm un sprijin financiar”, a afirmat comisarul european.
Totodată, în contextul în care s-a aflat la Braşov pentru a se întâlni cu liceenii braşoveni şi cu studenţi ai Universităţii Transilvania, Roxana Mînzatu a subliniat că două dintre competenţele de bază ale tinerilor trebuie să fie educaţia pentru cetăţenie şi respectiv cunoştinţele digitale, menţionând că acestea vor fi cuprinse în „Uniunea Competenţelor”, o strategie complexă care va include, printre altele, şi un plan strategic pentru educaţia în STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics) şi care va fi lansată pe 5 martie.
„Am în portofoliu zona de Educaţie şi de competenţe şi de aceea vreau să ştiu cum văd ei (studenţii şi liceenii -n.r.) programul Erasmus, la ce universităţi vor să studieze, cum poate fi îmbunătăţit programul. Dar i-am întrebat şi cum văd ei utilizarea IA în relaţiile de muncă. Tinerii din România sunt conectaţi la unele teme europene, dar nu-mi dau seama dacă cum văd ei lucrurile vine dintr-o gândire teoretică sau din experienţele lor legate de călătorii. De aceea, eu cred că Erasmus este un program care, ajutându-i să călătorească, le poate da şi un context părerilor pe care ei le emit. Voi prezenta o strategie pe competenţe în 5 martie şi voi propune ca una dintre competenţele de bază să se refere la educaţie pentru cetăţenie şi una la competenţele digitale. Prin componenta de educaţie, de informare, prin Erasmus, prin mobilităţi, prin călătorii, schimburi copiii pot înţelege (…) cine este celălalt, care sunt valorile lui (…) cum facem să respectăm împreună aceleaşi reguli, dar în acelaşi timp să respectăm diferenţele dintre noi. Oportunităţi sunt în toate domeniile dar nu putem să nu vedem şi i-am încurajat să se uite către a studia bine matematică, ştiinţe, să meargă către domenii tehnice, căutăm oameni buni, inovatori şi în zona medicală, şi a construcţiilor şi IT”, a mai afirmat vicepreşedinta Comisiei Europene.
Roxana Mînzatu a participat vineri, Braşov, la o întâlnire cu studenţi şi cadre didactice din cadrul Universităţii Transilvania.
