Vicepreşedintele Comisiei Europene, comisarul european Roxana Mînzatu, afirmă, marţi seară, că România a înregistrat rezultate mai bune, faţă de anul precedent, în ceea ce priveşte rata de ocuparea a forţei de muncă, dar tot se clasează sub media europeană. Când vine vorba despre riscul de sărăcie şi excluziune socială, România este, însă, peste media europeană. În plus, în educaţie, provocările sunt semnificative. ”În total, 7 indicatori sociali sunt în situaţie critică, motiv pentru care Comisia Europeană va analiza în detaliu cauzele şi va formula recomandări specifice, dacă reformele nu avansează suficient”, avertizează comisarul european.
”Am prezentat, împreunã cu comisarul Dombrovskis, Semestrul European – pachetul de toamnã – atât în colegiul comisarilor cât şi în faţa presei. Europa trece printr-o schimbare profundă de viziune: punem oamenii în centrul dezvoltării economice. Educaţia, competenţele şi locurile de muncă de calitate devin motorul competitivităţii noastre. Pentru prima dată, Comisia Europeană propune o Recomandare privind capitalul uman la nivelul întregii Uniuni”, a scris, marţi seară, pe Facebook, Roxana Mînzatu.
Vicepreşedintele Executiv al Comisiei Europene a precizat că a pregătit acest instrument de guvernanţã pentru Uniunea Competenţelor încã din martie 2025.
”Cred cu tărie că o economie modernă nu poate exista fără oameni bine pregătiţi. Iar competenţele – sau lipsa lor – nu se opresc la graniţa fiecărui stat membru. Viitorul economic al Europei depinde de capacitatea noastră, ca Uniune, de a forma talente, de a moderniza educaţia şi de a conecta mai bine formarea cu cererea de pe piaţa muncii”, a mai transmis Mînzatu.
Potrivit acesteia, Semestrul European nu este doar un exerciţiu tehnic – el stabileşte direcţia în care ne îndreptăm şi influenţează modul în care statele membre folosesc fondurile europene în anii următori.
”Conform rapoartelor prezentate în cadrul semestrului, România a înregistrat rezultate mai bune, faţă de anul precedent, în ceea ce priveşte rata de ocuparea a forţei de muncă şi reducerea sărăciei. Rata de ocupare a forţei de muncă a ajuns la 69,5% în 2024, în creştere cu 0,8 puncte procentuale faţă de anul precedent, dar rămâne sub media UE de 75,8%, cu diferenţe mari între regiuni şi între femei şi bărbaţi”, a mai transmis comisarul european.
Potrivit Roxanei Mînzatu, riscul de sărăcie şi excluziune socială a scăzut de la 32 la 27,9% (UE: 21,0%).
”În educaţie, provocările sunt semnificative: doar 11,4% dintre copiii sub 3 ani sunt înscrişi în servicii de educaţie şi îngrijire timpurie (UE: 39,2%) şi 16,8% dintre tineri părăsesc şcoala prea devreme (UE: 9,4%). Decalajele majore în educaţie, competenţe digitale şi incluziune socială pot frâna convergenţa economică. În total, 7 indicatori sociali sunt în situaţie critică, motiv pentru care Comisia Europeană va analiza în detaliu cauzele şi va formula recomandări specifice, dacă reformele nu avansează suficient”, a mai precizat Mînzatu.
Potrivit acesteia, România este printre ţările care au făcut progrese vizibile în ultima perioadă, deşi rămâne în procedura de deficit excesiv.
”Cheltuielile bugetare în 2025 cresc foarte puţin peste plafonul stabilit – doar cu 0,1% din PIB. În anul 2026, România intră complet în limitele recomandate de Bruxelles. Această evoluţie se datorează pachetului de măsuri fiscale adoptat în vară, care a început să producă efecte în reducerea deficitului. Ca urmare, Comisia Europeană NU va propune suspendarea fondurilor europene destinate României”, li-a încheiat mesajul vicepreşedintele Comisiei Europene.
