“Întrucât situaţia evoluează în direcţia desfăşurării unor rachete americane cu rază scurtă şi medie de acţiune în Europa şi în regiunea Asia-Pacific, Ministerul rus de Externe constată dispariţia condiţiilor pentru menţinerea unui moratoriu unilateral asupra desfăşurării unor arme similare”, a transmis MAE rus într-un comunicat.
Statele Unite s-au retras oficial în 2019 din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), pe care-l semnase cu Rusia în anul 1987, acuzând Moscova de încălcarea acordului, acuzaţie pe care Kremlinul a negat-o.
Rusia a impus apoi un moratoriu propriu asupra dezvoltării rachetelor interzise anterior prin tratatul INF, respectiv rachetele care au o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.000 de kilometri.
Însă anul trecut, după ce Statele Unite au furnizat Ucrainei rachete cu rază scurtă de acţiune cu care armata ucraineană a lovit ţinte ruseşti, şi anume rachete ATACMS care au o rază de acţiune de 300 de kilometri, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia va relua producţia de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune.
Ulterior, în decembrie, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Rusia va trebui să răspundă faţă de “acţiunile destabilizatoare” desfăşurate de SUA şi de NATO în zona sa de interese strategice.
