Într-un interviu acordat gazdei CNN, Christiane Amanpour, Kelin a declarat că Rusia își continuă ofensiva și nu vede nevoia să oprească ostilitățile, satisfăcând public nepăsarea Moscovei față de eforturile de încetare a focului susținute de SUA.
Comentariile vin în contextul în care Rusia continuă să respingă propunerea de armistițiu a SUA din partea Kievului și intensifică doar atât operațiunile terestre, cât și atacurile aeriene împotriva orașelor ucrainene.
„Suntem acum în ofensivă, iar Ucraina este în retragere”, a spus Kelin. „În luna mai, am cucerit aproximativ 600 de kilometri pătrați (230 de mile pătrate) din teritoriul Ucrainei și continuăm să câștigăm mai mult teren.”
Conform grupului de informații open-source DeepState, forțele rusești au ocupat aproximativ 449 de kilometri pătrați (173 de mile pătrate) în luna mai, cea mai mare cifră lunară din acest an, dar totuși mult sub afirmația lui Kelin.
Kelin a prezentat un ultimatum pentru Kiev: fie acceptarea unui armistițiu permanent în termenii Rusiei, fie se confruntă cu consecințe mai grave.
„Pentru Ucraina, există o alegere: fie vor accepta condițiile noastre chiar acum… fie vom continua această acțiune, iar Ucraina va trebui să se predea în condiții mult mai rele”, a spus el.
În cele mai recente discuții de pace cu Ucraina de la Istanbul, pe 2 iunie, Rusia a insistat din nou asupra cerințelor sale maximaliste de lungă durată, inclusiv recunoașterea anexării Crimeii de către Rusia, precum și a regiunilor Herson, Donețk, Zaporijia și Luhansk – niciunul dintre acestea nefiind pe deplin sub controlul Moscovei.
Kremlinul insistă, de asemenea, asupra retragerii militare complete a Ucrainei din aceste regiuni.
Remarcile ambasadorului vin în contextul unor pregătiri pentru o a treia rundă de negocieri cu Ucraina, după 22 iunie, deși nicio dată nu a fost confirmată oficial. Kelin a descris discuțiile ca fiind „etapate”, invocând acorduri anterioare privind schimburile de prizonieri și probleme umanitare.
Kelin a reiterat, de asemenea, cererile de lungă durată ale Kremlinului privind neutralitatea Ucrainei și interzicerea aderării la NATO, numind alianța „foarte amenințătoare pentru noi”.
Ambasadorul a insistat asupra „restabilirii drepturilor normale ale omului” pentru minoritățile etnice din Ucraina, inclusiv ruși, maghiari și polonezi, o afirmație pe care oficialii Kievului și Occidentului au respins-o în mod repetat ca un pretext fals pentru invazie.
Prezentatorul CNN l-a contestat pe Kelin dacă astfel de termeni echivalează cu capitulare și nu cu negociere. Kelin a negat caracterizarea, susținând că discuțiile sunt în desfășurare și implică „acorduri importante”.
Întrebat despre capacitatea Rusiei de a-și susține campania militară, Kelin a susținut că Moscova cheltuiește „doar 5-7%” din bugetul său pentru război și recrutează până la 60.000 de soldați voluntari lunar, cifre pe care analiștii occidentali nu le-au verificat independent.
„Doar 5-7%” din buget reprezintă aproximativ 13,5 trilioane de ruble (126 miliarde de dolari). Cheltuielile Rusiei pentru război și agențiile de aplicare a legii depășesc cheltuielile pentru educație, sănătate, politică socială și economia națională la un loc.
