Ca parte a unui astfel de acord, aliaţii europeni ai Ucrainei insistă să trimită în această ţară un contingent militar, pentru a-i oferi astfel o formă de garanţie de securitate, ca alternativă la aderarea Ucrainei la NATO, aderare refuzată de preşedintele american Donald Trump, care este totuşi dispus să accepte o anumită contribuţie a SUA la aceste garanţii, dar fără trupe terestre.
Moscova a repetat constant în ultimele luni că se opune oricărei desfăşurări de trupe occidentale în Ucraina, acţiune pe care ministrul rus de externe Serghei Lavrov a comparat-o cu o “intervenţie militară” inacceptabilă pentru Rusia. Astfel de trupe implică o prezenţă NATO în Ucraina, lucru pe care Rusia a încercat să-l împiedice de la bun început, a explicat miercuri Kremlinul.
“De fapt, încă de la bun început, tocmai înaintarea infrastructurii NATO şi infiltrarea infrastructurii sale militare pot fi menţionate printre cauzele profunde ale situaţiei de conflict care a apărut”, a indicat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, la conferinţa sa de presă zilnică.
“Prin urmare, avem o poziţie negativă faţă de discuţii de acest fel”, a adăugat oficialul rus. Deşi a confirmat că aceasta este una dintre principalele teme ale negocierilor de pace, el a refuzat să precizeze care ar fi garanţiile de securitate europene pe care Rusia le-ar putea accepta.
Din punctul de vedere al Moscovei, a explicat săptămâna trecută ministrul rus de externe, un aranjament pentru garanţii de securitate oferite Ucrainei ar trebui să implice statele membre permanente în Consiliul de Securitate al ONU, respectiv SUA, Rusia, China, Regatul Unit şi Franţa, plus eventual alte ţări, precum Germania sau Turcia, dar în niciun caz ţări exclusiv din rândul membrilor NATO sau ai susţinătorilor Ucrainei. Astfel de garanţii trebuie să ţină cont şi de interesele Moscovei, care doreşte ca Ucraina să fie o ţară neutră şi să-şi menţină statutul de stat fără arme nucleare, a completat şeful diplomaţiei ruse.
El a acuzat aliaţii europeni ai Ucrainei că încearcă să mute în altă direcţie atenţia de la “cauzele profunde” ale războiului din Ucraina, formulare ce conţine cererile Rusiei privind recunoaşterea anexării teritoriilor pe care le ocupă în Ucraina, excluderea aderării acestei ţări la NATO şi crearea unei noi arhitecturi europene de securitate.
La summitul pe care preşedintele american Donald Trump l-a avut pe 15 august în Alaska cu preşedintele rus Vladimir Putin, acesta din urmă a cerut, potrivit Reuters, ca Ucraina să se retragă complet din provinciile Doneţk şi Lugansk şi în schimb Rusia să îngheţe restul liniei frontului, însă liderul de la Kremlin ar fi devenit mai flexibil faţă de ideea unor garanţii de securitate oferite Ucrainei de state occidentale, inclusiv de SUA.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski respinge însă cedarea oricărui teritoriu către Rusia, iar întâlnirea pe care el şi un grup de lideri europeni au avut-o cu Trump după summitul din Alaska s-a axat mai degrabă pe garanţiile de securitate pentru Ucraina decât pe chestiunile teritoriale, despre care preşedintele ucrainean a spus că le va discuta doar el cu Putin la o întâlnire asupra căreia insistă Zelenski, dar este refuzată sau cel puţin temporizată de Kremlin.
Ministrul rus de externe a declarat săptămâna trecută că preşedintele ucrainean a respins toate propunerile de compromis care ar permite progrese în negocierile de pace, prin urmare nu există încă niciun plan pentru un potenţial summit între Putin şi Zelenski. Kremlinul a reafirmat miercuri că o astfel de întâlnire “trebuie să fie bine pregătită” în prealabil pentru a da rezultate, respectiv mai întâi să se facă suficiente progrese în negocierile la niveluri inferioare.
Donald Trump a declarat vineri că în aproximativ două săptămâni ar trebui să ştie dacă sunt posibile progrese în încercarea sa de a pune capăt războiului dintre Rusia şi Ucraina, în condiţiile în care observă o ură imensă între Putin şi Zelenski. Trump a promis că va decide în aceste două săptămâni dacă va impune “sancţiuni masive” Rusiei sau dacă pur şi simplu va abandona încercările sale de mediere între Rusia şi Ucraina şi le va spune acestora că “este lupta voastră”.
El a ameninţat marţi din nou Rusia cu sancţiuni constând în taxe vamale, dar ameninţarea sa acum s-a referit şi la Ucraina. Trump a spus astfel că este deschis “folosirii unui sistem foarte puternic de taxe vamale care să fie foarte costisitor pentru Rusia sau Ucraina” şi a adăugat că “nici Zelenski nu este chiar nevinovat”.
