”Utilizarea practicilor totalitare, înainte de scrutinul din Republica Moldova, a atins proporții fără precedent; regimul președintelui țării, Maia Sandu, transformă republica într-un ghetou, a afirmat într-un comentariu purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, în contextul presiunii exercitate de autoritățile moldovene asupra opoziției, înaintea alegerilor parlamentare.
Autorităţile din Republica Moldova au anunţat necesitatea reducerii numărului de secții de votare pentru transnistreni. Blocul Victorie a declarat că va sprijini opoziția, după ce i s-a refuzat accesul să candideze în alegerile din Republica Moldova. Ilan Șor a îndemnat la proteste antiguvernamentale în Republica Moldova.
‘Este evident faptul că utilizarea practicilor totalitare, înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova a atins proporții fără precedent. Regimul Sandu transformă republica într-un ghetou, unde represiunile politice, cenzura și împărțirea cetățenilor în persoane de prima, a doua, a treia şi de alte categorii au devenit o normă. Suntem ferm convinşi de faptul că, pe fondul tăcerii rușinoase a structurilor internaționale, în curând își va spune cuvântul chiar poporul Republicii Moldova, care, deși răbdător, nu este atât de răbdător încât să permită încă patru ani de abuzuri împotriva sa și împotriva țării sale’, a menţionat Maria Zaharova.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Afacerilor Externe, a remarcat, de asemenea, epurarea continuă a spațiului informațional al țării de sursele media indezirabile.
‘După ce în trecut au blocat, practic, toate canalele mass-media ale opoziției, inclusiv site-uri și posturi TV, autoritățile au preluat controlul şi asupra rețelelor sociale. Pe 13 august, Serviciul de Informații și Securitate și Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova au trimis solicitări oficiale conducerii platformei TikTok, solicitându-le să restricționeze accesul la 433 de canale, care se presupune că ‘participă la difuzarea unor dezinformări care afectează securitatea națională și stabilitatea socială’. Totodată, au anunţat că au reușit recent să închidă 59 de conturi similare’, a adăugat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova.
‘Odată cu apropierea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 28 septembrie, presiunea asupra politicienilor opoziției, activiștilor și cetățenilor obișnuiți care au opinii politice diferite de cursul Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) crește în republică’, a mai declarat diplomatul. ‘Autorităţile de la Chișinău fac încercări disperate de a limita activitățile forțelor de opoziție care câștigă popularitate. Pentru a-și menține puterea, regimul actual este gata să ia orice măsuri antidemocratice, folosind nu doar resurse administrative, ci și instrumente punitive și represive, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova. După cum a remarcat Zaharova, presa din Republica Moldova publică în mod frecvent metodele folosite de autorități împotriva propriilor concurenți: acestea includ confiscarea materialelor de campanie tipărite, amenințări deschise cu inițierea unor dosare penale împotriva liderilor de partid și chiar excluderea asociațiilor politice din procesul electoral.
De asemenea, diplomatul a atras atenția asupra ‘liniei anti-populare orientată către filtrarea alegătorilor pe criterii de fiabilitate’. Astfel, pe 15 august, autorităţile de la Chișinău au anunțat că intenţionează să deschidă doar zece secții de votare în Transnistria.
‘Pentru o comparație: în timpul alegerilor prezidențiale din 2024, acolo au fost deschise 30 de secții de votare. Mai exact, cetățenii moldoveni, care locuiesc în Transnistria, la fel ca şi cei din Rusia, s-au dovedit a fi alegători de mâna a doua pentru autoritățile moldovene, ale căror drepturi constituționale pot fi ignorate’, a explicat Zaharova, comentând această decizie.
‘Am primit numeroase sesizări de la locuitorii Transnistriei, care nu înțeleg motivele discriminării lor în comparație cu diaspora moldovenească din țările UE, pentru care se creează cele mai favorabile condiții de vot’, a remarcat reprezentantul MAE rus.
‘Mizăm pe faptul că misiunea de observare a OSCE ODIHR, care a debutat săptămâna trecută, va oferi o evaluare obiectivă a acestei abordării selective a Chișinăului față de cetățenii săi’, a adăugat Zaharova, care a menționat că ignorarea de către autorități a intereselor unei părți semnificative a societății moldovenești provoacă o creștere a activităților de protest, care sunt brutal reprimate.
‘Un impact public deosebit a avut dispersarea de către poliție a unui protest pașnic pe 16 august la Chișinău împotriva represiunilor politice ale autorităților, inclusiv împotriva sentinței pronunțate în dosarul liderului legal ales al Găgăuziei, Evghenia Guțul. Potrivit mass-media, forțele de securitate au acționat ‘cu o duritate nelimitată’, au folosit forța și au demontat corturile ridicate de protestatari. Aproximativ 70 de persoane au fost reținute și au fost întocmite 148 de procese verbale. Aceste măsuri au fost caracterizate drept ‘o încălcare a principiilor democratice’ și drept ‘presiune exercitată împotriva societății civile’, a reamintit diplomatul, citat de TASS.(Agenţia de presă TASS – 21 august)”, susține presa rusă.
Conducerea Federației Ruse, care persecută opoziția, reduce la tăcere presa liberă și își lichidează adversarii politici, nu are niciun drept să ofere lecții de democrație Republicii Moldova. Precizările au fost făcute astăzi de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău, în contextul unor noi acuzații aduse de purtătorul de cuvânt al ministerului rus de externe, Maria Zaharova, privind așa-numite presiuni asupra opoziției pro-ruse, informează MOLDPRES.
Astfel, MAE a subliniat că „instituțiile statului nostru acționează exclusiv în baza legii și a principiilor statului de drept, indiferent de presiunile sau insinuările venite din exterior”.
Maria Zaharova a lansat astăzi mai multe critici în adresa autorităților de la Chișinău privind așa-numite presiuni în raport cu opoziția, în ajunul scrutinului parlamentar.
Aceasta s-a referit la activitatea partidelor afiliate lui Ilan Șor, numărul secțiilor de votare deschise pentru alegătorii din stânga Nistrului, precum și acțiunile de protest organizate de gruparea criminală ȘOR.
