Saks Global, simbol al retailului de lux, intră sub protecţia legii falimentului Capitolul 11 din SUA

Saks Global, compania care deţine celebrul lanţ de magazine universale de lux Saks Global, a solicitat miercuri protecţia legii falimentului din SUA, depunând cerere de reorganizare în baza Capitolului 11, după ce un nivel nesustenabil al datoriilor a ajuns să apese decisiv asupra activităţii sale, transmite CNBC.

Odată cu anunţul, compania a precizat că fostul director general al Neiman Marcus, Geoffroy van Raemdonck, preia imediat funcţia de CEO al Saks Global, înlocuindu-l pe Richard Baker, care se afla în funcţie de doar două săptămâni. Baker a fost însă implicat în istoria Saks încă din 2013, când grupul canadian Hudson’s Bay a achiziţionat retailerul.

Van Raemdonck vine la conducere cu o echipă executivă restructurată, formată în mare parte din veterani ai Neiman Marcus, companie achiziţionată de Saks Global în 2024. Darcy Penick, fost preşedinte al Bergdorf Goodman, a fost numit preşedinte şi director comercial al Saks Global, iar Lana Todorovich, fost director de merchandising la Neiman Marcus, va ocupa poziţia de chief of global brand partnerships.

Înainte de depunerea cererii de faliment, Saks Global a obţinut finanţări noi în valoare totală de 1,75 miliarde de dolari de la un grup de deţinători de obligaţiuni garantate şi creditori. Din această sumă, aproximativ 1 miliard de dolari reprezintă finanţare de tip debtor-in-possession, destinată susţinerii operaţiunilor pe durata procedurii de reorganizare, iar alte 500 de milioane de dolari vor deveni disponibile după ieşirea din faliment, pe care compania o anticipează pentru mai târziu în acest an. Creditorii bazaţi pe active au pus la dispoziţie încă 240 de milioane de dolari sub formă de lichiditate suplimentară.

Intrarea în protecţia Capitolului 11 era anticipată de săptămâni, după ce Saks Global a ratat, la finalul lunii trecute, o plată de dobândă către deţinătorii de obligaţiuni. Fără această finanţare de urgenţă, compania risca lichidarea, un scenariu care ar fi putut însemna dispariţia unuia dintre cele mai emblematice nume din istoria retailului american. Rămâne însă neclar ce se va întâmpla cu aproape 200 de magazine operate sub brandurile Saks, lanţul său off-price, precum şi Neiman Marcus şi Bergdorf Goodman.

Într-un comunicat, compania a transmis că îşi „reevaluează amprenta operaţională” pentru a direcţiona resursele către zonele cu ”cel mai mare potenţial pe termen lung”, ceea ce sugerează o reducere a reţelei de magazine în perioada următoare, pentru diminuarea costurilor fixe.

”Acesta este un moment definitoriu pentru Saks Global, iar drumul din faţă reprezintă o oportunitate reală de a consolida fundaţia afacerii şi de a o repoziţiona pentru viitor”, a declarat van Raemdonck, adăugând că prioritatea rămâne deservirea clienţilor şi partenerilor din segmentul de lux.

Problemele financiare ale Saks s-au accentuat după achiziţia Neiman Marcus în 2024, o tranzacţie de aproximativ 2,7 miliarde de dolari, finanţată în mare parte prin datorie. Deşi operaţiunea a atras investitori importanţi din sectorul tehnologic, inclusiv Amazon şi Salesforce, şi era menită să creeze un lider global al magazinelor universale de lux, restructurarea anticipată nu s-a materializat.

Compania s-a confruntat cu tensiuni tot mai mari cu furnizorii, după ce a extins termenele de plată până la 90 de zile, ceea ce a dus la retragerea unor branduri şi la scăderea vânzărilor. În paralel, datoria Saks a început să fie tranzacţionată sub valoarea nominală, amplificând îndoielile privind capacitatea companiei de a-şi onora obligaţiile financiare, în pofida unor eforturi recente de a atrage capital şi de a vinde active imobiliare.

Deşi aceste măsuri au oferit un răgaz temporar, ele nu au reuşit să evite intrarea în faliment, marcând un punct de cotitură pentru unul dintre cele mai vechi şi prestigioase nume din retailul de lux.

 

Preşedintele Columbiei se va întâlni cu Donald Trump în Statele Unite la 3 februarie

Ryanair exclude instalarea internetului Starlink pe aeronave, invocând costurile de combustibil şi durata scurtă a zborurilor