Organizaţia „Salvaţi Copiii” arată, într-o analiză privind rezultatele de la Evaluarea Naţională, că mai puţin de două treimi dintre elevii care au intrat pe porţile şcolii în urmă cu nouă ani au reuşit să obţină medii peste 5 şi că diferenţele dintre judeţe, de peste 40 de puncte procentuale între extreme, reflectă „o inegalitate teritorială structurală în accesul la o educaţie de calitate”. Potrivit sursei citate, cele mai mici ponderi ale elevilor cu medii peste 5 se înregistrează în judeţele Călăraşi (43,06%), Teleorman (50,73%) şi Caraş-Severin (51,14%). În Bucureşti şi judeţul Cluj, numărul elevilor cu medii peste 5 reprezintă peste trei sferturi din numărul celor intraţi în şcoală acum nouă ani, (84,06% şi, respectiv, 77,38%). Aceeaşi analiză arată că mai puţin de jumătate dintre elevii care au susţinut toate probele de examen au obţinut medii peste 7 (48,47%).
Potrivit organizaţiei „Salvaţii Copiii” România, rezultatele finale ale Evaluării Naţionale arată că mai puţin de două treimi (64,91%, respectiv 113.316 din cei 174.567 înscrişi în urmă cu nouă ani) dintre elevii intraţi în şcoală acum nouă ani au reuşit să obţină medii peste 5, iar situaţia în plan teritorial este şi mai îngrijorătoare, diferenţele dintre judeţe fiind şi de peste 40 de puncte procentuale între extreme. Astfel, ponderea mediilor peste 5 din judeţul Călăraşi este de 43,06%, în vreme ce în Bucureşti este vorba despre o pondere de 84,06%.
Mai puţin de jumătate dintre elevii care au susţinut toate probele de examen au obţinut medii peste 7 (48,47%), fapt care este de natură a pune sub semnul întrebării măsura în care România reuşeşte să asigure accesul la o educaţie relevantă şi de calitate tuturor copiilor.
„Pornind de la aceste constatări, Salvaţi Copiii România adresează Ministerului Educaţiei un set de recomandări menite să crească rezultatele pozitive ale elevilor şi să reducă decalajele teritoriale, printre care: instituirea unui sistem de avertizare timpurie a abandonului pentru identificarea elevilor cu risc şi instituirea unor măsuri de sprijin prin parteneriate formalizate cu serviciile sociale locale, reglementate printr-un protocol sau prin norme metodologice comune cu Ministerul Muncii; extinderea programelor de remediere, Şcoala după Şcoală şi A Doua Şansă, împreună cu asigurarea unei mese sănătoase, în toate comunităţile vulnerabile, organizarea separată a claselor a VIII-a şi introducerea unor garanţii de calitate pentru colectivele mici de elevi din mediul rural, pentru reducerea predării simultane în anul terminal”, se arată în comunicatul organizaţiei remis News.ro.
Sursa citată precizează că în acest an, peste 15% dintre copiii intraţi în şcolă acum 9 ani nu au ajuns să se prezinte la Evaluarea Naţională.
„Actuala generaţie de elevi/absolvenţi ai clasei a VIII-a a pornit la drum cu 174.567 de copii (numărul elevilor înscrişi în clasa pregătitoare în anul şcolar 2017-2018 – cifra include toate tipurile şi formele de învăţământ). De-a lungul primilor ani de studiu, acest număr a crescut”, arată sursa citată.
Potrivit aceleiaşi surse, posibilele explicaţii ale acestei tendinţe sunt prevederile care interzic repetenţia la nivelul primilor doi ani de şcoală primară şi imigraţia (mai ales pentru anii şcolari 2021 – 2022 şi 2023 – 2024, marcaţi de integrarea în sistemul educaţional românesc a unei părţi din copiii sosiţi în România ca urmare a izbucnirii războiului din Ucraina.
„Între numărul elevilor înscrişi în clasa pregătitoare în 2017 şi cel al elevilor care au început clasa a VIII-a în toamna anului 2025, există o diferenţă de 6.851, reprezentând aproape 4% (3,92%) din generaţie. De-a lungul primilor opt ani de şcoală, cele mai mari pierderi exprimate ca procente le regăsim în cazul judeţelor Covasna (15,16%), Mureş (12,7%) şi Ialomiţa (11,99%). Aceste pierderi până la intrarea în clasa a VIII-a pot fi explicate, pe de o parte prin abandonul şcolar, iar pe de altă parte, prin fenomenul migraţiei”, explică sursa citată.
De asemenea, potrivit aceleiaşi analize, între numărul elevilor care au început clasa a VIII-a în toamna anului 2025 şi cel al elevilor înscrişi la Evaluarea Naţională, se înregistrează o diferenţă de aproape 20.000 (19.448), reprezentând 11,14% din generaţie. Diferenţa se explică, pe de o parte, prin situaţia copiilor cu CES din învăţământul special sau de masă, a căror înscriere la Evaluarea Naţională se face doar la cererea expresă a părinţilor. Pe de altă parte, elevii care au început clasa a VIII-a fără însă a o absolvi nu sunt înscrişi la evaluarea naţională, explică reprezentanţii organizaţiei.
Ca şi în anii anteriori, diferenţa mare dintre pierderile pe parcursul clasei a VIII-a şi cel al pierderilor (cumulate) înregistrate la nivelul promoţiei pe parcursul primilor opt ani de şcoală este de natură să atragă atenţia şi trebuie să primească un răspuns adecvat din partea autorităţilor relevante, cu atât mai mult cu cât topul judeţelor cu cele mai ridicate niveluri ale acestui indicator rămâne în mare parte constant.
Astfel, în acest an, cele mai ridicate valori s-au înregistrat în judeţele: Călăraşi (22,57%), Giurgiu (21,02%) şi Brăila (17,9%), în timp ce, pentru anul anterior, cele mai ridicate valori ale acestui indicator s-au înregistrat în: Giurgiu (26,01%), Brăila (24,09%) şi Călăraşi (21,57%), relevă aceeaşi analiză.
Dintre candidaţii înscrişi la Evaluarea Naţională, un număr de 5017 (reprezentând 2,87% din generaţie) nu s-au prezentat la una sau mai multe dintre probele de examen.
„Pe lângă situaţiile de descurajare sau eventualele probleme de sănătate, în această categorie este posibil să regăsim şi elevii care nu intenţionează să-şi continue studiile, îşi continuă studiile în altă ţară sau elevii care au obţinut premii la olimpiadele şi concursurile naţionale şi internaţionale care le asigură repartizarea în învăţământul liceal fără susţinerea Evaluării Naţionale”, explică sursa citată.
Conform sursei citate, la nivelul întregii ţări, 113.316 elevi au obţinut medii peste 5 la examenul de Evaluare Naţională din acest an.
„Raportat la numărul elevilor care şi-au făcut debutul şcolar acum 9 ani, observăm că sub două treimi din generaţie (64.91%) au susţinut cu succes acest examen”, adaugă aceeaşi sursă.
Cele mai mici ponderi ale elevilor cu medii peste 5 (raportat la numărul celor înscrişi în clasa pregătitoare în anul şcolar 2017-2018) se înregistrează în judeţele: Călăraşi (43,06%), Teleorman (50,73%) şi Caraş-Severin (51,14%). În acelaşi timp, în Bucureşti şi Judeţul Cluj, numărul elevilor cu medii peste 5 la Evaluarea Naţională reprezintă peste trei sferturi din numărul celor care şi-au făcut debutul şcolar acum 9 ani (84,06%, respectiv 77,38%). Aceste diferenţe judeţene, de peste 40 de puncte procentuale între extreme, reflectă o inegalitate teritorială structurală în accesul la o educaţie de calitate.
Mai puţin de jumătate dintre elevii care au susţinut toate probele de examen au obţinut medii peste 7 (48,47%), fapt care este de natură a pune sub semnul întrebării măsura în care România reuşeşte să asigure accesul la o educaţie relevantă şi de calitate tuturor copiilor.
Aceeaşi sursă menţionează că o problemă aparte o ridică predarea simultană, unde putem observa că actuala generaţie de absolvenţi de gimnaziu a avut un parcurs care reflectă parţial cadrul legal şi metodologic în vigoare, dar şi deciziile intervenite pe parcurs. Astfel, putem observa cum recomandarea metodologică de organizare separată a claselor pregătitoare a fost doar parţial respectată, cum trecerea la gimnaziu marchează o scădere posibil explicată prin mutarea elevilor în şcoli cu predare tradiţională, dar şi modul în care măsurile de austeritate adoptate în vara anului trecut au făcut ca această generaţie să aibă o creştere a numărului de elevi în clase cu predare simultană la trecerea în clasa a VIII-a, deşi cadrul metodologic anterior prevedea organizarea separată a claselor a VIII-a. Astfel, 3,55% din elevii acestei promoţii au parcurs anul final de gimnaziu în clase cu predare simultană, faţă de doar 0,64% din promoţia anterioară.
„O concluzie majoră este aceea că factori care influenţează puternic accesul la educaţie şi rezultatele şcolare continuă să rămână nedocumentaţi în contextul Evaluării Naţionale: statutul socioeconomic al familiei, dizabilitatea sau nevoile educaţionale speciale, impactul predării simultane, resursele şcolii urmate etc. Rezultatele de anul acesta confirmă că problemele sistemului de învăţământ nu se limitează la performanţa de la examen, ci ţin de parcursul întreg al unei generaţii şi de inegalităţile dintre judeţe”, afirmă Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv „Salvaţi Copiii” România.
Pornind de la aceste constatări, Salvaţi Copiii România adresează Ministerului Educaţiei un set de recomandări menite să crească rezultatele pozitive ale elevilor şi să reducă decalajele teritoriale, prin măsuri care să acţioneze deopotrivă asupra cauzelor abandonului, ale insuccesului şcolar şi ale accesului inegal la o educaţie de calitate:
1. Creşterea alocărilor generale pentru educaţie şi îmbunătăţirea coeficienţilor de diferenţiere şi de corecţie ai costului standard per elev, astfel încât finanţarea de bază să reflecte mai fidel nevoile reale ale şcolilor din mediile dezavantajate.
2. Extinderea accesului la educaţie timpurie de calitate, prin dezvoltarea reţelei de creşe şi grădiniţe în comunităţile defavorizate şi cuprinderea copiilor din medii vulnerabile încă din antepreşcolaritate, întrucât primii ani de viaţă sunt decisivi pentru dezvoltarea cognitivă şi socioemoţională, iar participarea timpurie reduce semnificativ riscul de eşec ori abandon şcolar.
3. Valorificarea datelor deja colectate prin SIIIR pentru o analiză longitudinală la nivel de elev, care să lege rezultatele Evaluării Naţionale de mediul de reşedinţă, statutul socioeconomic şi resursele şcolii.
4. Instituirea unui sistem de avertizare timpurie a abandonului pentru identificarea elevilor cu risc şi instituirea unor măsuri de sprijin prin parteneriate formalizate cu serviciile sociale locale, reglementate printr-un protocol sau prin norme metodologice comune cu Ministerul Muncii.
5. Extinderea programelor de remediere, Şcoala după Şcoală şi A Doua Şansă, împreună cu asigurarea unei mese sănătoase, în toate comunităţile vulnerabile.
6. Organizarea separată a claselor a VIII-a şi introducerea unor garanţii de calitate pentru colectivele mici de elevi din mediul rural, pentru reducerea predării simultane în anul terminal.
7. Susţinerea unei intervenţii timpurii în alfabetizare (literaţie şi numeraţie) în ciclul primar, prioritar în şcolile dezavantajate.
8. Atragerea şi menţinerea cadrelor didactice calificate în zonele defavorizate prin stimulente, mentorat şi stabilitate pentru profesorii din şcolile rurale şi izolate.
9. Monitorizarea şi publicarea anuală a unui indicator de echitate teritorială, care să urmărească decalajul dintre extreme ca ţintă asumată de politică publică.
