Propunerea privind legarea salarizării de activitatea spitalelor susţinută de premierul Ilie Bolojan este considerată firească de către Sindicatul Sanitas Buzău, dar nu în situaţia în care personalul dintr-o secţie sau un spital neperformant beneficiază automat de aceleaşi drepturi salariale precum angajaţii din structuri medicale suprasolicitate.
Sindicaliştii din Sănătate consideră că trebuie să existe o corelaţie între activitatea desfăşurată de personalul medical şi câştigurile salariale, iar Guvernul ar trebui să adopte măsuri echitabile. Potrivit conducerii Sanitas Buzău, pentru un sistem de sănătate eficient, centrat pe pacient, este nevoie de acoperirea deficitului de medici în gărzi, lipsa personalului bine pregătit conducând la scăderea calităţii actului medical şi la costuri ridicate pentru sistem.
“În contextul noilor propuneri privind salarizarea în funcţie de performanţă, susţinem nevoia de eficienţă şi responsabilitate în sistemul de sănătate. Este firesc ca guvernul să îşi dorească o corelare între muncă şi recompensă. Însă pentru ca acest principiu să fie aplicat echitabil, este important să înţelegem specificul muncii în echipă din spitale. Nu este normal ca personalul dintr-o secţie sau spital neperformant să beneficieze automat de aceleaşi drepturi salariale ca angajaţii din structuri suprasolicitate, care duc greul sistemului. Totodată, trebuie să ţinem cont de faptul că activitatea asistenţilor, infirmierilor sau brancardierilor este profund dependentă de volumul de internări şi de ritmul stabilit de echipa medicală. Prin urmare, nu este just ca întreaga echipă să fie penalizată pentru neperformanţa unui segment al acesteia”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Sindicatului Sanitas Buzău, Graţiela Constantin.
Una dintre soluţii ar fi salarizarea corespunzătoare a gărzilor, proporţională cu efortul, riscul şi impactul acestora asupra vieţii personale a medicilor, apreciază liderul Sanitas.
Totodată, măsurile de eficientizare economică nu ar trebui aplicate generalizat.
“În locul unor tăieri generalizate, credem că direcţia corectă este aceea de a începe cu stimularea celor care muncesc cu adevărat. De aceea, propunem ca acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă să nu mai fie rigidă, bazată pe buletine de expertizare valabile timp de trei ani, ci să fie flexibilizată printr-o evaluare lunară sau trimestrială, realizată de conducerea unităţii împreună cu reprezentanţii sindicali. Astfel, acolo unde există o activitate intensă, să se poată acorda sporurile la nivel maxim, iar unde aceasta lipseşte şi spitalul are cheltuieli foarte mari cu forţa de muncă (dovedite în mod transparent, nu doar verbalizate), să fie raportate la minimul legal. O reformă reală presupune nu doar corectarea dezechilibrelor, ci şi recunoaşterea muncii celor care, în fiecare zi, ţin în viaţă spitalele din România. De aceea noi ne dorim o construcţie echitabilă, în care performanţa să fie încurajată, nu pedepsită prin suprasolicitare şi salarii sau sporuri păstrate la nivelul anului 2018”, subliniază liderul de sindicat.
Consiliul Judeţean Buzău a aprobat, la începutul anului, pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) un buget de venituri şi cheltuieli cu un deficit în sumă de 1.114.000 de lei.
“Bugetul secţiunii de funcţionare cuprinde veniturile necesare finanţării cheltuielilor curente pentru realizarea competenţelor stabilite prin lege şi cheltuielile curente respective. Deficitul secţiunii de funcţionare în sumă de 1.114.000 lei se finanţează din excedentul anilor precedenţi. Bugetul secţiunii de dezvoltare cuprinde veniturile necesare finanţării cheltuielilor de capital şi cheltuielile de capital respective. Fondul de dezvoltare pentru anul 2025 al SJU Buzău se stabileşte în sumă de 200.000 de lei şi este cuprins în bugetul secţiunii de dezvoltare. Total venituri: 339.700.000 de lei; total cheltuieli – 340.814.000 de lei (cheltuieli de personal 230.000.000 de lei, bunuri si servicii 108.514.000 lei, sume aferente persoanelor cu handicap 800.000 de lei, cheltuieli de capital proprii 1.500.000 de lei)”, prevede hotărârea pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2025 al SJU Buzău.
Premierul Ilie Bolojan a susţinut vineri că salarizarea personalului medical este nevoie să fie legată de activitatea spitalelor, subliniind că nu se mai poate continua cu risipa din domeniul sănătăţii.
“E nevoie deci să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale, costurile de personal depăşesc peste 90%. Întreb: Cu ce mai rămâne – medicamente, analize, se mai poate face ceva pentru pacienţi de-adevăratelea? Sau pacienţii sunt doar o formă pentru ca acel spital să meargă în felul acesta? Avem decontări fictive sau umflate, în multe cazuri. Aproape toate spitalele din România au consultanţi pentru a-şi îmbunătăţi ICM-ul, aşa numit, indicatorul de complexitate. Şi, dacă ştii cum se întocmeşte o foaie de tratament, o foaia de observaţie cu anumite boli suplimentare care se trec acolo, cu anumite analize suplimentare, atunci sumele pe care le primeşti sunt mai mari, nu pentru că eşti mai complex, nu pentru că faci lucrurile mai bine, ci pentru că scrii mai bine şi optimizezi mai bine. Ar fi bine să fie în realitate acest lucru, dar pentru asta casele trebuie să-şi facă datoria”, a precizat, vineri, Ilie Bolojan.
SJU Buzău este o unitate sanitară cu paturi, de utilitate publică cu personalitate juridică, subordonată CJ Buzău.
