Indicele principal BET, care arată evoluţia celor mai lichide 20 de companii, înregistra o depreciere de 0,27%, iar indicele BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 43 de acţiuni de la BVB, consemna o scădere cu 0,26%.
Totodată, indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a pierdut 0,32%, în timp ce reperul de randament al fondurilor de investiţii, BET-BK, s-a depreciat cu 0,41%.
Indicele BET-FI al SIF-urilor consemna o depreciere de 0,34%, iar BET-NG, indicele celor 10 companii din sectorul energetic şi al utilităţilor, înregistra un recul de 0,21%. Indicele BET AeRO, care include 20 de companii reprezentative de pe piaţa AeRO, era în scădere cu 0,14%. Conform datelor BVB, cele mai mari creşteri ale valorii acţiunilor le înregistrau Romcab (+5,34%), UCM Reşiţa (+4,42%) şi Chimcomplex (+2,50%).
Pe de altă parte, în scădere erau acţiunile Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră (-5,54%), Patria Bank (-4,12%) şi Prebet (-1,87%).
BEC a respins candidatura lui Călin Georgescu
Biroul Electoral Central (BEC) motivează faptul că i-a respins candidatura lui Călin Georgescu având în vedere decizia Curții Constituționale a României (CCR), care este obligatorie „erga omnes”. În aceste condiții, depunerea candidaturii apare ca „irelevantă”.
BEC transmite că a analizat jurisprudența Curții Constituționale a României în materia contenciosului electoral prezidențial, instanța de contencios constituțional a statuat „în sensul că persoanele care candidează la alegerile pentru funcția de președinte al României trebuie să îndeplinească condițiile care rezultă din formula sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de președinte al României, și anume să respecte Constituția și să apere democrația”.
În contextul în care propunerile de candidați pentru alegerea președintelui României se depun la BEC, „Biroul Electoral Central (…) constată că deciziile / hotărârile Curții sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, aceste dispoziții reprezentând reflexia dispozițiilor constituționale”.
Astfel, „BEC este în măsură să sublinieze împrejurarea că deciziile și hotărârile Curții fac parte din ordinea constițională și sunt general obligatorii erga omnes, așadar și autorităților publice chemate să organizeze și să urmărească buna desfășurare a procesului electoral pentru alegerea președinteljui României”.
„În această împrejurare, BEC constată că procesul electoral a fost emanat în 2024. Iar prin hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, CCR a anulat întregul proces electoral”, se arată în motivarea BEC.
Relevant pentru BEC este faptul că hotărârea Curții, analizează și statuează că „maniera în care candidatul a cărei candidatură face obiectul prezentei verificări de legalitate a înțeles să se raporteze la condițiile care rezultă din forma sacrosanta a jurământului depus de persoană aleasă în funcție a președinte al României”.
„În concluzie, (…) atâta timp cât instația de contentios constituțional a statuat deja cu privirea la aspectele mai sus menționate, îndeplinirea celorlalte condiții de înregistrare a candidaturii și a semnului electoral apare ca inelevantă. Deci, pe cale de consecință, în aplicarea hotărârilor Curții nr.2 din 5 octombrie 2024, respectiv 32 din 6 decembrie, republicată, Biroul Electoral decide restringerea înregistrării candidaturii”, potrivit motivării.
