“În România, ca şi în alte ţări membre ale UE, este organizat şi funcţionează Sistemul Public de Pensii. Pensiile din acest sistem, denumit Pilonul I, au ca sursă de finanţare contribuţiile obligatorii de asigurări sociale – CASS – plătite de angajaţi din salariile lor (reprezintă 25% din salariu) şi unele alocări de la bugetul general al ţării.
În 2004, Guvernul a decis ca o parte procentuală, care creşte în fiecare an (4,75% în 2025 din CASS), să fie folosită pentru înfiinţarea Pilonului II de pensii obligatorii, administrate de firme private, din care urmează a se plăti angajaţilor, viitori pensionari, o pensie suplimentară.
Ca urmare, în viitorii ani, angajatul care se pensionează, la împlinirea vârstei de 65 de ani, va primi două pensii: una mai mare, de la Pilonul I, care este administrat de Casa Naţională de Pensii Publice, şi o pensie suplimentară de la Pilonul II (..:) Despre Pilonul II de pensii obligatorii, ale căror fonduri sunt administrate de firme private, FNPR a atras atenţia că Pilonul II de pensii este avantajos pentru Guvern şi pentru firmele private care administrează fondul de pensii. Pentru angajaţi, viitori pensionari, cât şi pentru pensionarii în plată, Pilonul II de pensii nu este avantajos: diminuează grav Pilonul I de pensii, ceea ce face necesară alocarea bugetului de asigurări sociale de la Bugetul general al ţării, a sumei necesare pentru plata pensiilor curente”, se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, principala problemă a dezbaterilor care au loc este dacă banii proveniţi din CASS şi acumulaţi în conturi individuale ale contributorilor pentru a se obţine o pensie suplimentară pot fi restituiţi pensionarului, în întregime, la data pensionării, pentru a-i folosi după cum doreşte.
“(…) sumele angajaţilor acumulate la Pilonul II se diminuează, cu reţinerile pentru cele două comisioane pe care le încasează firmele private.
În final, pensia cuvenită angajatului va fi mai mică decât sumele depuse în decursul anilor. Comparativ cu Pilonul I de pensii, Pilonul II este expus unui risc real de faliment al firmelor care administrează fondurile. Existenţa Pilonului II de pensii este susţinută de Guvern şi de firmele care administrează fondurile private de pensii, aceştia fiind şi beneficiarii reali ai sistemului.
Se ştie că Pilonul II de pensii reprezintă o modalitate prin care Guvernul foloseşte partea de bani din CASS plătite de angajaţi din salariile lor, pentru diversele sale cheltuieli. Acest lucru se realizează prin mecanismul prin care firmele private, care administrează Pilonul II, investesc majoritatea fondurilor în Titluri de stat.
Deci statul care a hotărât ca o parte din CASS plătită de angajat să fie depusă la Pilonul II retrage aceşti bani, plătind o dobândă firmei private care administrează fondul. În acest mod, în prezent, Guvernul are la dispoziţie aproape 180 de miliarde lei”, consideră FNPR.
În opinia Federaţiei, în ţările europene, pensiile private nu sunt constituite din CASS, ci din salarii.
“Amintim şi faptul că trei state europene au desfiinţat Pilonul II de pensii, iar sumele acumulate au fost returnate, de unde au fost luate, la Pilonul I de pensii”, precizează reprezentanţii pensionarilor. FNPR este membră a Federaţiei Europene a Pensionarilor – FERPA.
Context
Proiectul de Lege privind plata pensiilor private a fost prezentat vineri, în primă lectură, în şedinţa de Guvern, iar acesta prevede două forme de extracţie de plată, respectiv pensia de tip retragere programată, care se va plăti pe o perioadă determinată, cu garanţia rambursării integrale a activului acumulat, şi pensia viageră, cu plată pe toată durata vieţii participantului. În completarea acestor două forme de plată, este prevăzut şi dreptul pensionarului de a retrage o sumă forfetară de până la 25% din activul acumulat, într-o formă similară celor aplicate în alte state europene.
Premierul Ilie Bolojan a declarat duminică seara că proiectul de lege privind pensiile private, aflat în prezent în dezbatere publică, nu prevede confiscarea fondurilor acumulate de cetăţeni, ci doar reglementarea modului de plată, după modelul aplicat în majoritatea ţărilor europene.
