În urma schimbării dramatice de direcție de duminică, odată cu intrarea SUA în conflictul israeliano-iranian, și în ajunul unui summit NATO din 24 iunie, este în curs de desfășurare o regândire a problemelor legate de armament în Europa. Problema nucleară este pe masă, iar cursa înarmărilor este din nou o sursă de dispută. Deocamdată, predomină o stare de calm tensionată, care, dacă situația va escalada în Orientul Mijlociu, ar putea duce la un scenariu care, în cele din urmă, i-ar afecta pe toți. Și chiar înainte de atunci, accentul s-a pus pe reînarmare.
Raportul recent publicat de Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) indică în mod clar că creșterea numărului de arme este deosebit de puternică în Europa, din cauza amenințării tot mai mari din partea Rusiei și a posibilei retrageri a Statelor Unite din Alianță. Pe scurt, ideea “unu pentru toți” și “toți pentru unul” ar putea avea zilele numărate.
Într-o lume polarizată, în care războaiele sunt din ce în ce mai prelungite, iar guverne precum cel al lui Putin amenință să folosească “toate mijloacele disponibile” pentru a proteja teritoriile rusești la fiecare ocazie, Europa este deschisă unei dezbateri privind cooperarea comună pentru descurajarea nucleară.
Statele Unite rămân cel mai mare cheltuitor pe arme, reprezentând 37% din cheltuielile militare globale, în valoare de 874 de miliarde de euro. În prezent, se concentrează pe modernizarea arsenalului său nuclear. Federația Oamenilor de Știință Americani și Centrul pentru Controlul și Neproliferarea Armelor raportează că peste 100 de variante mai vechi de bombe tactice B61 se află în prezent în țări NATO, precum Belgia, Germania, Italia, Olanda și Turcia.
Aceste națiuni au împărtășit misiunea de atac nuclear a Alianței și au servit ca mijloc de descurajare în anii 1950, în timpul președinției lui Dwight D. Eisenhower. Această armă poate fi lansată din aer și operată cu aeronavele F-35A, Eurofighter Typhoon și F-18 Super Hornet.
Acest arsenal nuclear, pe care SUA îl are în Europa, face parte din cele 5.428 de focoase nucleare pe care aceasta le deține, dintre care 3.708 sunt operaționale, în timp ce restul urmează să fie demontate.
Rusia, la rândul său, deține cel mai mare stoc de arme nucleare din lume, aproximativ 5.977 de focoase nucleare. Se crede că aproximativ 1.588 sunt active, fie în baze nucleare, fie montate pe rachete. Aproape 1.500 așteaptă să fie demontate.
Conform SIPRI, toate țările europene, cu excepția Maltei, își vor crește cheltuielile militare în 2024. De precizat că pe Bătrânul Continent doar două țări au propriile arsenale nucleare: Franța și Marea Britanie. Împreună, cele două țări dețin aproximativ 515 focoase nucleare. Dintre acestea, aproximativ 400 sunt operaționale și desfășurate, gata de utilizare imediată.
Țara europeană cu cel mai înalt rang în ceea ce privește armele nucleare este Franța. Franța are 290 de focoase nucleare, dintre care 280 sunt desfășurate pe rachete sau amplasate în baze cu forțe operaționale.
Deși Marea Britanie nu și-a mărit stocul de arme nucleare în 2022, se așteaptă ca numărul de focoase să crească în viitor, ca urmare a anunțului guvernului britanic că își va crește limita la 260 de focoase. Guvernul a declarat, de asemenea, că nu va mai dezvălui public numărul de arme nucleare, focoase sau rachete desfășurate. Dar deține oficial 225 de focoase, dintre care 120 sunt desfășurate pentru a fi folosite.
