“Reunificarea” cu Taiwanul este o temă obsedantă pentru preşedintele Chinei, Xi Jinping, care ar fi instruit Armata Populară de Eliberare să fie pregătită pentru orice urgenţă în jurul insulei până în 2027, crescând astfel nivelul de alertă la Taipei, care miercuri a început manevre militare anuale.
Deşi diferenţa de dimensiune a forţelor deţinute de Beijing şi Taipei este evidentă, dificultăţile logistice şi epurările din eşaloanele superioare ale armatei chineze au generat îndoieli cu privire la viabilitatea unei operaţiuni care, în caz de eşec, ar putea avea consecinţe dezastruoase pentru Beijing.
După criza provocată în august 2022 de vizita în Taiwan a fostei preşedinte a Camerei Reprezentanţilor din Statele Unite, Nancy Pelosi, guvernul chinez a intensificat şi mai mult presiunea militară asupra insulei şi a accelerat pregătirile pentru o posibilă preluare a acesteia prin forţă.
Potrivit Departamentului de Apărare al SUA, teatrele de operaţiuni sud şi est ale armatei chineze – principalii responsabili pentru o eventuală invadare a Taiwanului – dispun în prezent de 264 de nave şi 1.440 de aeronave, faţă de 125 de nave şi 470 de aeronave cât are Taipei. În plus, China deţine un arsenal de 3.500 de rachete balistice şi de croazieră, capabile să atingă orice obiectiv în Pacificul de Vest.
Beijingul a crescut de asemenea frecvenţa manevrelor sale militare în jurul Taiwanului în ultimii ani, precum şi exerciţii cu nave amfibie şi desfăşurări ale celor două portavioane operaţionale, esenţiale pentru a împiedica sosirea ajutoarelor externe pe insulă.
Totodată, analiştii occidentali au dezvăluit la începutul anului construirea unor barje uriaşe, cunoscute sub numele de Shuiqiao, cu care China ar putea crea docuri mobile uriaşe pentru a descărca un mare număr de trupe, vehicule şi piese de artilerie pe plajele taiwaneze.
“Ultima dată când s-a dezvoltat ceva asemănător a fost pentru invazia din Ziua Z. Aşa ceva se construieşte doar cu un scop”, susţine Brent Sadler, cercetător principal la Fundaţia Heritage.
La complicaţiile geografice ce implică o invazie în apele puţin adânci din jurul coastei de vest a Taiwanului, un lanţ muntos aproape inexpugnabil în est şi vânturi puternice în strâmtoare în cea mai mare parte a anului, s-au adăugat obstacole de natura internă, în special epurările din armata Chinei.
Unul din cele mai răsunătoare cazuri este cel al amiralului Miao Hua, destituit luna trecută din funcţia pe care o avea în puternica Comisie Militară Centrală după ce a fost acuzat de “încălcare gravă a disciplinei”, ceea ce în retorica chineză este sinonim cu acte de corupţie.
De asemenea, au fost pedepsiţi ultimii doi miniştri ai apărării – Wei Fenghe şi Li Shangfu – precum şi înalţi oficiali ai Forţei de rachete, corp al armatei responsabil cu supervizarea programului nuclear al Chinei, un semnal că preşedintele Xi Jinping “nu are încredere că armata îşi face treaba”.
“Întrebarea este dacă armata are pregătirea şi experienţa, precum şi conducerea şi capacitatea de a duce la îndeplinire o invazie. În ceea ce priveşte aceste două aspecte, aş spune că instabilitatea de la nivelul conducerii este cea mai mare problemă în acest moment”, subliniază John Dotson, directorul Institutului Global Taiwan.
Cu toate acestea, analiştii avertizează că epurările din armata Chinei nu înseamnă inerţie la nivelul conducerii operative. Un exemplu în acest sens este faptul că armata chineză a lansat o operaţiune militară împotriva Vietnamului în 1979 în plină luptă internă pentru conducerea sa.
“Lucrul cel mai bun pe care îl putem face este să ne pregătim pentru orice s-ar putea întâmpla, dar nu aş fi optimist cu privire la aceste probleme interne, deoarece, de-a lungul timpului, armata chineză şi-a epurat liderii şi poate acţiona la fel de bine” în astfel de situaţii, subliniază Tu Chen-yi, de la Institutul de Cercetare pentru Apărare şi Securitate Naţională din Taiwan.
În acest context, experţii sunt de acord că cel mai plauzibil scenariu pe care l-ar putea adopta armata Chinei ar fi să impună Taiwanului o blocadă aeriană şi maritimă, un tip de operaţiune pe care au practicat-o în manevrele lor recente şi care nu ar fi atât de riscantă precum o invazie de pe mare.
“Cred că Xi (Jinping) este hotărât să preia controlul asupra Taiwanului, dar va încerca să evite un război pe scară largă deoarece ar putea fi foarte umilitor dacă eşuează. Există riscuri interne în aceasta pentru Partidul Comunist Chinez, iar o blocadă poate să înceapă şi să se termine mai uşor. Odată ce pui trupele pe plajă, nu mai există cale de întoarcere”, a concluzionat Dotson.
