Decizia a fost aprobată oficial pe 24 aprilie de Ministerul Educației, conform bugetul.ro.
- „Finanțe și Bănci” de la Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din cadrul ASE, pentru forma de învățământ la distanță.
-
La forma învățământ cu frecvență, de la Universitatea Dunărea de Jos:
„Limba și Literatura Franceză – Limba și Literatura Română” de la Facultatea de Litere
Facultatea de Știință și Ingineria Alimentelor: „Biotehnologii pentru industria alimentară și „Tehnologie și control în alimentație publică”.
- Universitatea Creștină Partium din Oradea renunță la programele de studiu „Limbă și literatură engleză – Limba și literatura germană” și „Limba și literatura germană” la forma de învățământ cu frecvență.
Decizia de a renunța la aceste specializări a fost luată fără a fi oferite motive oficiale, dar se speculează că ar putea fi legată de scăderea numărului de cereri pentru aceste domenii, în special în cazul specializărilor filologice, care nu mai atrag atât de mulți studenți. Aceasta ar putea fi și o reacție la cerințele pieței muncii, unde găsirea unui loc de muncă în domenii precum literele sau alte specializări umaniste este mai dificilă.
Specialiștii consideră că astfel de măsuri reflectă o tendință mai largă de adaptare a învățământului superior la realitățile economice, iar în viitor ar putea urma și alte specializări, în special din domeniul științelor umaniste, care nu oferă o siguranță mare în privința angajării. Un top recent a arătat că facultățile care formează specialiști în domenii precum filosofia, istoria, literele sau arte plastice sunt din ce în ce mai puțin populare, iar mulți studenți aleg să se îndrepte spre domenii care le oferă o mai mare stabilitate profesională.
De asemenea, acum șapte ani, Guvernul României a amenințat cu reducerea locurilor subvenționate la unele dintre aceste facultăți, considerând că produc mai mulți șomeri decât specialiști. Autoritățile au devenit tot mai sceptice în legătură cu finanțarea programelor care nu răspund cerințelor pieței muncii.
În ciuda acestui fapt, mulți specialiști subliniază că, deși nu garantează un loc de muncă, domeniile precum filosofia, istoria sau literele oferă oportunități pentru a deveni cadru didactic, mai ales dacă studentul urmează și modulul psihopedagogic. Totuși, există o tendință generală de a pune mai mult accent pe abilități, iar angajatorii caută tot mai mult competențe practice decât diplome academice.
