Motivul principal al acestei decizii este nemulțumirea profundă față de modul în care Diana Șoșoacă conduce partidul. Sursele susțin că lidera SOS România a confiscat formațiunea „pe persoană fizică”, impunând un stil autoritar, în care inițiativele sau deciziile parlamentarilor nu pot fi puse în aplicare fără aprobarea ei expresă.
Atmosfera tensionată din interiorul partidului nu este un fenomen recent. Demisiile succesive din ultimele luni au subliniat disfuncționalitățile majore din structura internă a SOS. Miercuri, senatoarea Olga Onea și deputatul Florin Jianu și-au anunțat retragerea din grupurile parlamentare ale formațiunii, alăturându-se lungului șir de plecări care a afectat grav coeziunea partidului.
Unul dintre vectorii noii posibile rupturi este Luis Lazarus, europarlamentar SOS România, care, la rândul său, a intrat în conflict cu Diana Șoșoacă. Sursele afirmă că și el ar susține constituirea unui nou grup parlamentar, format din cei care vor părăsi SOS România.
Criza actuală vine pe fondul unui declin constant al formațiunii. După ce a intrat în Parlament cu 38 de mandate (27 de deputați și 11 senatori), SOS România a pierdut treptat membri importanți. În februarie, cinci parlamentari – între care deputații Ecaterina-Mariana Szoke și Ștefan-Alexandru Băișanu – au plecat din partid, devenind neafiliați. În martie, fostul lider al grupului, Dumitru Coarnă, a lansat acuzații dure la adresa Dianei Șoșoacă, invocând un climat intern de „ostilitate” și relatând despre episoade de injurii și blesteme adresate chiar electoratului suveranist.
Dacă valul de 17 plecări se va concretiza, partidul riscă să devină irelevant în actuala legislatură, pierzând capacitatea de a funcționa ca grup parlamentar în ambele camere ale Parlamentului. În schimb, fostele figuri din SOS ar putea încerca o reorganizare politică sub un nou brand suveranist, în afara influenței dominante a Dianei Șoșoacă.
