„Găsim acest echilibru, cu toate eforturile depuse. Astăzi, cel puțin, retragerile sau mișcările valutare au fost mai reduse. Cursul de schimb s-a consolidat pe acest palier, iar semnalele arată că, în perioada următoare, lucrurile vor evolua în jurul acestui nivel, fără salturile mari pe care le-am avut anterior – atât pe curs, cât și pe piața valutară”, a declarat Suciu la România TV, la scurt timp după anunțarea cursului oficial.
Stabilizarea cursului leului vine în contextul unor măsuri active ale BNR de reglare a lichidității din piață, cu scopul de a întări moneda națională. Aceste intervenții au inclus retrageri de lei din circulație și majorări ale dobânzilor pe termen scurt, în special ale indicatorului ROBOR – un reper important pentru creditele în lei.
„În același timp, pentru că ați vorbit despre dobânzi, vedem o creștere a ROBOR-ului – atât la trei luni, cât și la șase luni. Care sunt semnalele? Mecanismul este următorul: în încercarea de a face leul mai valoros, s-au crescut dobânzile. BNR a retras lei din piață pentru a stimula dobânzile și pentru a descuraja schimbarea leilor în valută. Ideea este ca leul să devină mai atractiv datorită randamentului dobânzii, reducând astfel ieșirile de valută din țară”, a explicat purtătorul de cuvânt al BNR.
ROBOR-ul, aflat în creștere, a ajuns aproape de un prag maxim suportabil pentru sistemul bancar, susține Suciu. Indicatorul reflectă costul la care băncile se împrumută între ele și influențează în mod direct ratele la creditele populației.
„Dobânda la care a ajuns acum ROBOR-ul este aproape de maximul posibil în această perioadă. Este puțin probabil să depășească 7,5%, pentru că, dincolo de acel nivel, nu mai este rentabil pentru bănci să continue creșterea. Așadar, ne apropiem de un plafon”, a spus acesta.
În plan politic, BNR subliniază importanța stabilității pentru eficiența politicilor monetare și menținerea încrederii investitorilor, într-un context marcat de alegeri și incertitudini bugetare.
„Să sperăm că în perioada următoare vor avea loc evoluții politice și electorale care să ducă la o consolidare a încrederii în sistemul politic, la formarea unui guvern capabil să ia măsurile necesare pentru corectarea dezechilibrelor – în special a deficitelor – cu care se confruntă România.”
„Aceasta este situația actuală. Practic, Banca Națională are nevoie de stabilitate pentru ca investitorii să nu se retragă. Avem nevoie de stabilitate pentru ca măsurile noastre să fie eficiente. Altfel, suntem nevoiți să intervenim în contexte mai complicate, iar eficiența scade. Stabilitatea înseamnă ordine, bineînțeles”, a încheiat Dan Suciu.
Reamintim că România se confruntă cu presiuni inflaționiste și cu un deficit bugetar semnificativ, iar aceste elemente sporesc presiunea asupra cursului valutar și a politicilor monetare. Într-un astfel de climat, mesajele de echilibru venite de la BNR joacă un rol crucial în calmarea piețelor și menținerea încrederii.
