Tarifele de 30% anunțate de Administrația Trump începând cu 1 august reprezintă o amenințare serioasă la adresa exporturilor și a creșterii economice a UE, însă reacțiile actuale ale pieței sugerează că avertismentele președintelui american sunt privite, mai degrabă, drept un instrument de presiune în negocieri, arată analiștii XTB, companie de investiții pe bursele internaționale.
SUA reprezintă, de altfel, cel mai mare partener comercial al UE pentru bunuri, adică aproximativ o cincime din totalul exporturilor în afara blocului comunitar. În 2024, UE a exportat în SUA bunuri în valoare de 531,6 miliarde EUR, reprezentând aproape 3% din PIB-ul total al Uniunii. Deși această cifră poate părea nesemnificativă, ea reprezintă un motor esențial al evoluției PIB-ului, se arată în comunicatul XTB.
În aceste condiții, creșterea ratelor tarifare de la 10% la 30% ar duce la o creștere radicală a prețurilor pentru produsele europene, ceea ce ar putea duce la o scădere a importurilor.
Printre cele mai vulnerabile sectoare se numără produsele farmaceutice (peste 20% din totalul exporturilor UE către SUA), automobilele (aproximativ 10%), utilajele industriale (peste 6%), utilajele electrice (6,0%) și utilajele specializate (5,0%).
Analiza economică indică un impact important dar, totuși, limitat, asupra PIB-ului UE. Conform estimărilor Bloomberg Economics, tarifele actuale de 10% reduc PIB-ul zonei euro cu aproximativ 0,3%, iar introducerea unor tarife de 30% ar putea dubla acest efect. La rândul lor, economiștii Goldman Sachs arată că, în cazul în care tarifele de 30% sunt menținute pentru o perioadă prelungită, PIB-ul zonei euro ar putea scădea cu 1,2 % până la sfârșitul anului 2026.
Diverse instituții de cercetare prezintă previziuni similare. Think tank-ul Bruegel, cu sediul în Belgia, estimează o scădere de 0,3 % a PIB-ului UE într-un scenariu fără acord, în timp ce Parlamentul European indică o posibilă scădere de 0,2-0,8%, în funcție de aplicarea unor eventuale măsuri de retorsiune.
Important de remarcat este faptul că impactul tarifelor ridicate asupra PIB este încă mai scăzut decât cel al crizelor anterioare, cum ar fi COVID-19 sau criza energetică din ultimii ani. Cu toate acestea, se poate discuta despre un impact ce ar putea fi, teoretic, de lungă durată, punctează analiștii XTB.
Care sunt cele mai vulnerabile economii
Germania, în calitate de cea mai mare economie a UE, este deosebit de expusă efectelor tarifelor americane. SUA absorb 10% din exporturile germane (157,9 miliarde de dolari în 2023), reprezentând 3,7% din PIB-ul german. De asemenea, sectorul auto, crucial pentru economia germană, exportă aproape un sfert din producția sa (13%) în SUA. Totuși, este de avut în vedere că exporturile de automobile din Germania către SUA au scăzut deja cu 13% în aprilie și cu 25% în mai 2025.
Irlanda este, de asemenea, expusă, cu peste 53,7% din exporturile de bunuri direcționate către SUA. Sectorul farmaceutic, care reprezintă deja 55% din exporturile irlandeze și ale cărui exporturi către SUA reprezintă 18% din PIB-ul statului, este amenințat. Pentru moment, produsele farmaceutice ar face obiectul unor rate mai reduse, însă Trump a amenințat deja că va impune tarife de 200% pentru produsele farmaceutice în termen de 12-24 de luni.
Reacția piețelor financiare sugerează că investitorii consideră în primul rând tarifele de 30% anunțate drept o strategie de negociere a lui Trump. De ce? Pentru că Euro a slăbit doar marginal la deschidere, deși EUR/USD s-a retras de la începutul lunii iulie. Analiștii de la Oxford Economics se referă la ultimele mișcări ale lui Trump ca fiind un “teatru tarifar”.
De altfel, propriile cuvinte ale lui Trump dintr-o scrisoare către UE susțin ideea potrivit căreia acesta este doar un joc de negociere: “Dacă doriți să vă deschideți piețele comerciale către SUA și să vă eliminați tarifele și barierele netarifare, vom lua în considerare ajustarea tarifelor”, potrivit analiștilor XTB.
În plus, administrația Trump și-a schimbat în mod repetat strategia: în luna mai, a amenințat cu tarife de 50%, iar în aprilie, tarifele reciproce urmau să fie de 20%. Recent, discuțiile s-au concentrat pe menținerea unei rate generale de 10%.
Uniunea Europeană a evitat în mod constant escaladarea conflictului. Președintele CE, Ursula von der Leyen, a anunțat o prelungire a suspendării măsurilor de retorsiune până la 1 august, pentru a acorda timp negocierilor.
Cu toate acestea, UE este gata pentru punerea în aplicare a unor măsuri drept răspuns. Bruxelles a pregătit acțiuni de retorsiune asupra bunurilor americane în valoare de aproximativ 21 de miliarde de euro și pregătește, de asemenea, o a doua listă în valoare de 72 de miliarde de euro, subliniază analiștii XTB.
În plus, UE ia în considerare utilizarea Instrumentului împotriva Coerciției (ACI – Anti-Coercion Instrument), cel mai puternic instrument comercial din arsenalul UE. Supranumit neoficial “bazooka comercială” sau “bazooka UE” din cauza gamei sale largi de măsuri de retorsiune, acest instrument permite impunerea de tarife și restricții comerciale, introduce limitări privind accesul la achizițiile publice ale UE care depășesc 2.000 de miliarde de dolari pe an și introduce controale la export.
