Forțele terestre rămân „forța dominantă în desfășurarea războiului modern” și au nevoie de o creștere a puterii de luptă, a subliniat Putin.
„În aprilie a acestui an, am discutat despre cum să creștem volumul de provizii și să îmbunătățim eficiența utilizării armelor și echipamentelor pentru a rezolva sarcinile unei operațiuni militare speciale. Măsurile planificate atunci sunt puse în aplicare, dar aceste măsuri sunt, de fapt, de natură operațională. Astăzi, sarcina noastră este să formăm un nou program pe termen lung pentru întreaga gamă de sisteme și tipuri de arme”, a declarat președintele citat de serviciul de presă al Kremlinului.
Activitățile noului program de armament de stat „trebuie să fie clar coordonate cu planurile de mobilizare ale economiei”, a subliniat Putin.
De asemenea, el a cerut „în avans” pregătirea infrastructurii pentru desfășurarea de noi sisteme de arme, inclusiv baze, arsenale, aerodromuri.
„O atenție deosebită ar trebui acordată triadei nucleare, care a fost și rămâne garantul suveranității Rusiei”, a spus președintele rus.
Record în privința investițiilor
Programul anterior de armament de stat a costat bugetul federal rus peste 20 de trilioane de ruble în 2012-22 și a fost suspendat în primele luni ale invaziei Ucrainei. Conform programului de stat, în 2020, trupele trebuiau să primească divizii de tancuri Armata, un bombardier nou, 600 de avioane și mii de elicoptere, iar ponderea armelor moderne trebuia să crească la 70%. Dar armata rusă a intrat în Ucraina pe echipamente vechi, cu hărți de hârtie și în câteva luni și-a epuizat stocurile de rachete de înaltă precizie.
De atunci, Rusia a multiplicat producția la fabricile de apărare, care produc obuze și bombe pentru armata care luptă în Ucraina în trei schimburi. În bugetul pentru 2025, guvernul a alocat un record de 13,2 trilioane de ruble pentru întreținerea armatei și producția de arme. Ponderea cheltuielilor militare în buget – aproape 30% – a devenit fără precedent de pe vremea URSS, notează presa rusă.
Cumulat, în 2022-2025, cheltuielile trezoreriei pentru articole militare au ajuns la 35,5 trilioane de ruble, sau 440 de miliarde de dolari la cursul de schimb actual.
Rusia ar putea trimite „omuleţi verzi” pentru a testa fermitatea NATO,avertizează şeful serviciilor de informaţii germane
Rusia pare hotărâtă să testeze fermitatea Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv prin extinderea confruntării sale cu Occidentul dincolo de frontierele Ucrainei, a declarat luni şeful serviciilor de informaţii externe ale Germaniei pentru agenţia de presă germană Table Media, potrivit Reuters, informează Agerpres.
Bruno Kahl, şeful Serviciului Federal de Informaţii (BND) a declarat că agenţia sa are indicii clare potrivit cărora unii oficiali ruşi consideră că obligaţiile de apărare colectivă consacrate în tratatul NATO nu mai au forţă practică.
„Suntem destul de siguri şi avem informaţii operative care demonstrează aceasta, Ucraina nu este decât o etapă în drumul spre vest” al Rusiei, a declarat Kahl într-un interviu de podcast pentru Table Media.
„Asta nu înseamnă că ne aşteptăm ca armate de tancuri ruseşti să se îndrepte spre vest”, a adăugat el. „Dar vedem că promisiunea de apărare colectivă a NATO ar putea fi testată”, a avertizat şeful BND.
Germania, al doilea furnizor major de armament şi sprijin financiar pentru Ucraina, care încearcă să reziste în faţa invaziei ruse, s-a angajat să-şi intensifice şi mai mult sprijinul sub noul guvern al cancelarului Friedrich Merz, promiţând să ajute Ucraina să dezvolte noi rachete care ar putea lovi teritoriul rus în profunzime.
Fără a detalia natura surselor sale de informaţii, Kahl a declarat că oficiali ruşi au în vedere confruntări care nu duc până la o ciocnire militară deplină, dar care ar putea testa dacă SUA îşi vor respecta cu adevărat obligaţiile de ajutor reciproc în temeiul articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord.
„Nu au nevoie să trimită armate de tancuri pentru asta”, a spus el: „Este suficient să trimită ‘omuleţi verzi’ în Estonia pentru a proteja presupusele minorităţi ruse oprimate”.
Anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 s-a făcut prin ocuparea clădirilor şi a birourilor de către soldaţi ruşi în uniforme fără însemne de identificare şi în vestimentaţie civilă, care au ajuns să fie cunoscuţi sub numele de „omuleţii verzi”, întrucât Moscova nu i-a revendicat la început.
Kahl nu a precizat care dintre oficialii de la Moscova gândesc în acest sens.
Merz, care l-a vizitat pe Donald Trump la Washington săptămâna trecută, a respins afirmaţia preşedintelui american potrivit căreia Ucraina şi Rusia sunt ca doi copii care se bat într-un parc, spunându-i lui Trump că acolo unde Ucraina a ţintit obiective ale armatei Moscovei, Rusia a bombardat oraşe ucrainene.
Cu toate acestea, şeful BND afirmă că ale sale contacte cu omologi americani l-au convins că aceştia iau în serios ameninţarea rusă. „O iau la fel de în serios ca noi, slavă Domnului”, a spus el.
Mark Rutte, şeful NATO: „Acum suntem cu toţii pe flancul estic”. Rusia produce în trei luni ceea ce produce NATO într-un an. Putin ar putea lansa un atac până în 2030
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a îndemnat luni aliaţii să crească masiv cheltuielile pentru apărare şi să construiască mai multe arme, avertizând că liderul rus Vladimir Putin ar putea lansa un atac până în 2030, relatează POLITICO, informează News.ro.
„Rusia ar putea fi gata să folosească forţa militară împotriva NATO în termen de 5 ani. Să nu ne amăgim, suntem cu toţii pe flancul estic acum”, a declarat Rutte într-un discurs ţinut la Chatham House din Londra, referindu-se la raza de acţiune a rachetelor ruseşti.
„Adevărul este că avem nevoie de un salt cuantic în apărarea noastră colectivă. Adevărul este că trebuie să avem mai multe forţe şi capacităţi pentru a ne implementa planurile de apărare în totalitate. Adevărul este că pericolul nu va dispărea nici măcar după încheierea războiului din Ucraina”, a adăugat el.
Rutte – fost prim-ministru olandez care conduce acum alianţa militară transatlantică într-un moment critic pentru securitatea globală – s-a întâlnit luni şi cu premierul britanic Keir Starmer, care se confruntă cu o luptă dificilă pentru creşterea cheltuielilor pentru apărare.
Discursul şefului NATO vine înaintea importantului summit NATO care va avea loc la Haga la sfârşitul acestei luni şi care va marca revenirea preşedintelui american Donald Trump, adept al politicii „America First”, pe scena alianţei nord-atlantice. În timp ce oficialii NATO se pregătesc pentru imprevizibilitatea lui Trump în timpul summitului, Rutte a încercat, de asemenea, să respingă temerile că SUA ar putea să se retragă militar din Europa, întrucât Washingtonul consideră China ca fiind principala ameninţare la adresa securităţii sale.
„Va avea loc o retragere bruscă a trupelor americane? Nu”, a declarat el audienţei, dar a adăugat că orientarea Washingtonului către Asia este „logică”. Rutte a insistat că această schimbare va fi abordată pas cu pas, fără a crea lacune în capacitatea NATO din Europa.
Este de aşteptat ca aliaţii să convină la summit asupra unui nou obiectiv de cheltuieli susţinut de Trump, de 5% din PIB – 3,5% pentru cheltuieli pur militare şi 1,5% pentru alte cheltuieli legate de apărare, care urmează să fie definite. Aceasta reprezintă o creştere enormă faţă de obiectivul actual de 2%.
ALIAŢII AU REUŞIT SĂ CONVINGĂ SPANIA
Ţările din flancul sudic, precum Italia şi Spania, au acceptat cu reticenţă să îndeplinească obiectivul actual doar în acest an – la mai bine de un deceniu după ce a fost convenit pentru prima dată la summitul din Ţara Galilor – şi nu se vor opune la noul obiectiv. Convingerea Madridului a fost însă deosebit de dificilă, întrucât această ţară din sudul Europei nu consideră Rusia ca o ameninţare imediată la adresa securităţii sale.
Săptămâna trecută, miniştrii apărării din NATO au aprobat noi obiective de capacitate, adică noi cerinţe pentru echipamentele militare necesare pentru punerea în aplicare a planurilor de apărare regională ale alianţei împotriva unui potenţial atac rus. Deşi detaliile sunt clasificate, priorităţile includ apărarea aeriană şi antirachetă, formaţiuni mari de forţe terestre, capacităţi cu rază lungă de acţiune şi logistică.
Aliaţii NATO au nevoie de „o creştere cu 400% a apărării aeriene şi antirachetă. Armata noastră are nevoie, de asemenea, de mii de vehicule blindate şi tancuri suplimentare, de milioane de obuze de artilerie şi trebuie să ne dublăm capacităţile de sprijin, cum ar fi logistica, aprovizionarea, transportul şi asistenţa medicală”, a declarat Rutte luni.
Guvernele sunt, de asemenea, pe cale să achiziţioneze mai multe nave de război, drone, rachete cu rază lungă de acţiune şi avioane, inclusiv cel puţin 700 de avioane de luptă F-35 fabricate în SUA, a adăugat el. „În ceea ce priveşte muniţia, Rusia produce în trei luni ceea ce produce întreaga NATO într-un an”, a avertizat Rutte.
Secretarul general al NATO Mark Rutte a mai cerut o creştere cu 400% a capacităţilor apărării aeriene şi antirachetă ale Alianţei Nord-Atlantice, pentru a face faţă unei Rusii care ”seamănă teroarea din cer”, relatează AFP.
”Avem nevoie să facem un salt înainte în apărarea noastră colectivă (…). Adevătul este că pericolul nu va dispărea nici măcar odată cu sfârşitul Războiului din Ucraina”, urmează să declare Mark Rutte, potrivit unui comunicat.
