În România, aproximativ 2.000 de companii grecești operează într-o varietate de sectoare precum alimentar, bancar, tehnologia informației, energie, infrastructură, construcții, logistică etc., generând o cifră de afaceri de 5,8 miliarde de euro și creând în același timp 20 de mii de locuri de muncă.
Conform datelor oficiale, România este una dintre economiile cu cea mai rapidă dezvoltare din Uniunea Europeană, înregistrând o creștere medie a PIB-ului de peste 3% în ultimii ani, o performanță care o plasează pe poziții de top la nivel internațional. România este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene din 2007, având o populație de aproximativ 19 milioane de locuitori și o suprafață de aproximativ 240.000 km pătrați, aproape dublă față de cea a Greciei.
Economia românească „galopează” într-un ritm impresionant, având cea mai rapidă rată de convergență din UE și cea mai mare absorbție a fondurilor europene din Europa Centrală și de Est. Datorită dezvoltării țării, puterea de cumpărare a cetățenilor a crescut, datoria publică rămâne deosebit de scăzută, activitatea de export este puternică, iar țara dezvoltă constant infrastructurile de transport, digitale și „verzi”.
Companii grecești precum Alpha Bank, Jumbo, PPC, Aktor Group, AVAX, Metlen, Motor Oil, Helleniq Energy, Entersoft și alte câteva zeci desfășoară activități semnificative în țară.
După cum a subliniat cu ceva timp în urmă șeful Aktor Group, Alexandros Exarchou, „România are acces la fonduri europene semnificative și dobândește o importanță geopolitică semnificativă pentru Occident datorită rolului său de punte către Ucraina. Când se va termina războiul, vor fi necesare multe proiecte acolo, iar Aktor este bine poziționată pentru a câștiga o cotă.”
Atât axa verticală Alexandroupolis – Constanța, cât și dezvoltarea portului Constanța, care se transformă în principala poartă de ieșire pentru cerealele românești și care se estimează că ar urma să se dezvolte și cu fonduri NATO, sunt pe radarul companiei grecești.
Alexandros Exarchou, un bun cunoscător al pieței balcanice – de construcții – și al dificultăților care există la toate nivelurile, subliniază că „noi, biletul de intrare în România l-am plătit”, oferind astfel o imagine asupra dificultăților cu care se confruntă noile companii fără experiență anterioară pe piețe noi.
De altfel sunt zeci de companii care au „aruncat” sume mari de capital în străinătate până când au învățat piața locală, printre exemplele principale fiind operatorul elen de telefonie OTE, care prin RomTelecom a pierdut sute de milioane de euro în ultimele două decenii, luptându-se fără succes să ajungă la un echilibru, iar acum se află în etapa finală de retragere din această țară.
Piața românească nu numai că nu este saturată, dar are un spațiu enorm pentru dezvoltare pe mai departe în sectoarele energiei, rețelelor și energiei regenerabile, precum și în logistică, drumuri, transporturi și, mai ales, infrastructură și construcții.
În sectorul fotovoltaic, obiectivul țării este de a atinge 8GW până în 2030, dar în prezent nu este nici măcar la jumătatea drumului. Ba chiar, potrivit Solar Power Europe, România se va număra printre cele douăzeci de piețe fotovoltaice cu cea mai rapidă creștere din lume în următorii ani.
De asemenea, se fac investiții majore în rețelele de transport al energiei electrice, atât de către Transelectrica (echivalentul românesc al companiei grecești IPTO), cât și de către cele opt companii de distribuție din țară, dintre care trei sunt acum controlate de PPC, în urma achiziției Enel România. Doar pentru modernizarea și extinderea rețelelor de transport până în 2030 sunt planificate investiții în valoare de 1,5 miliarde de euro.
România are în plan proiecte majore de transport în valoare de 16 miliarde de euro care vor schimba țara, precum și investiții publice și private semnificative în valoare de 18 miliarde de euro pentru proiecte energetice și de combatere a schimbării climatice. După cum a subliniat săptămâna trecută șeful Aktor în România, Antonis Kyriakos, în timpul vizitei unor jurnaliști greci la București, lungimea autostrăzilor țării s-a triplat de la 353 km la 1024 km în ultimii ani și, în același timp, este în desfășurare un program major de modernizare a rețelei feroviare, care este deosebit de extinsă încă din timpul regimului socialist.
De notat că România nu are taxe de autostradă, deoarece autostrăzile au fost construite în ultimii ani și dispune și de o rețea feroviară extrem de mare, datorită reliefului favorabil – plat – al țării (cu excepția Munților Carpați), la care se adaugă și mentalitatea promovată timp de decenii de regimul socialist.
Cea mai mare investiție în România a fost realizată de PPC prin achiziționarea Enel România în urmă cu aproximativ un an și jumătate (octombrie 2023), aceasta fiind și cea mai mare mișcare pe care o companie grecească a făcut-o în străinătate de la achiziționarea băncii turcești Finansbank de către National Bank of Greece în 2006, iar, dacă se exclude sectorul bancar, atunci mișcarea PPC este cea mai mare achiziție pe care o companie grecească a făcut-o în străinătate.
PPC a achiziționat Enel România pentru 1,24 miliarde de euro, dobândind o poziție dominantă în Balcani și devenind în același timp un „jucător” dominant pe o piață cu un ritm deosebit de creștere, cu peste 3 milioane de clienți, o rețea de distribuție în trei regiuni ale României, inclusiv București, de departe cea mai importantă regiune a țării și cel mai puternic centru economic. Distribuie energie către aproximativ 1/3 din România, cu peste 133.000 km de rețea.
PPC își dezvoltă, de asemenea, portofoliul de surse regenerabile de energie, prin construirea unui nou parc eolian de 140 MW în județul Vaslui, estul țării. Până la sfârșitul anului 2026, energia din surse regenerabile a Grupului PPC în țară va depăși 2 GW, prin implementarea unui program semnificativ de investiții, ceea ce va face din grup liderul pe piața de surse regenerabile din România.
Încă de anul trecut, compania AVAX realizează unul dintre cele mai mari proiecte energetice din Europa. Contractul a fost atribuit de Mass Group Holding și privește proiectarea, construcția și punerea în funcțiune a unei centrale electrice cu ciclu combinat de 1.750 MW, cu un buget total de 673,5 milioane de euro. Este vorba de Centrala Electrică cu Ciclu Combinat Mintia, care este construită în regiunea Deva din România, iar construcția va dura 38 de luni, creând aproximativ 700 de locuri de muncă. Aceasta este cea mai mare unitate de producere de energie electrică atribuită unei companii grecești până în prezent și va fi livrată „la cheie” în vara anului 2026.
Aktor se numără printre companiile grecești cu vechime în România, împlinind douăzeci de ani de prezență pe piața locală a proiectelor rutiere și feroviare, iar după schimbarea proprietarului și achiziționarea ei de către Thrinvest, grupul a fost revitalizat, reluând toate proiectele care fuseseră lăsate în urmă în această țară.
În următoarele zile, Aktor România va livra statului român centura sudică a orașului București A0 (Lotul 3), cu un buget final de 305 milioane de euro, un tronson care va completa centura orașului, contribuind la optimizarea realității cotidiene a țării, printr-o reducere semnificativă a amprentei ecologice în zona urbană. În același timp, Aktor are deja un sold neexecutat de proiecte în valoare de 880 de milioane de euro în România, participând în plus la licitații de proiecte în valoare de 4 miliarde de euro, în principal feroviare și rutiere.
Aktor are o prezență semnificativă în România, unde are 700 de angajați, iar în 2024 a avut o cifră de afaceri de 235 de milioane de euro și se numără printre cele 5-6 companii de top din țară în domeniul infrastructurii.
În urmă cu două săptămâni, divizia de construcții a grupului GEK Terna, Terna, a contractat (fiind desemnată provizoriu ofertantul cu cel mai mic preț) două dintre cele mai mari proiecte realizate vreodată de o companie cu capital grecesc în străinătate. Este vorba de două proiecte feroviare din România, cu un buget total de 992,7 milioane de euro, ceea ce ridică acum soldul sectorului de construcții al GEK Terna la aproximativ 7,7 miliarde de euro!
Terna este compania-lider într-un joint venture cu Alstom România, iar proiectele vizează proiectarea și reconstrucția completă a unor tronsoane ale liniei de cale ferată Craiova-Drobeta Turnu Severin-Caransebeș, cu o lungime totală de 83 de kilometri, care face parte din coridorul Orient/East Mediterranean.
Motor Oil dezvoltă două centrale fotovoltaice de 86 MW cu baterii împreună cu Alive Renewable (51%), o filială a Premier Energy, în timp ce Helleniq Energy își menține prezența în România prin filiala sa EKO Romania, care operează benzinării în țară și participă la piața retail a produselor petroliere. De asemenea, a înființat o filială în România, HELLENiQ RES România SRL, și a intrat activ pe piața proiectelor fotovoltaice cu un program de 800 MW, vizând o capacitate de 1 GW până în 2025 și de 2 GW până în 2030. În același timp, a încheiat un acord cu Metlen pentru patru parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 211 MW în sudul României (cu intrarea în funcțiune până în trimestrul 3 al anului 2025), cu o producție de ‘300 GWh/an.
Metlen Energy & Metals, prin intermediul filialei sale Metka EGN, a achiziționat trei proiecte fotovoltaice în România – două cu o capacitate de 90 MW achiziționate de la Enel Green Power și revândute către PPC. În plus, în colaborare cu PPC creează un portofoliu de proiecte de 2 GW (cu un sold de 516 MW în România) în domeniul surselor regenerabile de energie.
SURSA: Energymag.gr, în traducerea Rador Radio România
