„Extra omnes” este formula istorică în limba latină care marchează închiderea Capelei Sixtine şi începerea conclavului şi va fi pronunţată miercuri de maestrul celebrărilor liturgice pontificale, scrie Vatican News.
„Extra omnes”, care înseamnă „Să iasă afară toţi”, se referă la cei care nu participă la conclav. Cardinalii electori, care nu au împlinit 80 de ani înainte de ziua decesului pontifului, vor fi izolaţi de restul lumii în interiorul Capelei Sixtine până la fumul alb şi „Habemus Papam”, cealaltă celebră formulă în limba latină pronunţată din balconul bazilicii Sfântul Petru de către cardinalul protodiacon, pentru a anunţa lumii alegerea noului papă.
Momentul începerii conclavului este stabilit de normele Constituţiei apostolice a Sfântului Ioan Paul al II-lea, Universi Dominici Gregis, actualizată de papa Benedict al XVI-lea cu Motu Proprio, din 11 iunie 2007 şi cu cel mai recent din 22 februarie 2013. Potrivit Constituţiei, conclavul – din latinescul cum clave, care înseamnă închis cu cheie – începe între a cincisprezecea şi a douăzecea zi de la moartea papei, după Novendiali, cele nouă zile de liturghii pentru odihna veşnică a Suveranului Pontif decedat.
Din momentul în care Scaunul Apostolic este vacant, cardinalii electori prezenţi trebuie să aştepte cel puţin cincisprezece zile pentru a da timp tuturor cardinalilor să sosească, dar nu mai mult de douăzeci de zile.
În dimineaţa zilei de miercuri, 7 mai, toţi cardinalii vor concelebra Sfânta Liturghie „pro eligendo Pontifice”, Celebrarea Euharistică fiind prezidată de decanul Colegiului Cardinalilor, care îi va invita pe cardinali să se îndrepte după-amiază spre Capela Sixtină cu aceste cuvinte: „Întreaga Biserică, unită cu noi în rugăciune, invocă constant harul Duhului Sfânt, astfel încât să fie ales, dintre noi, un păstor vrednic al întregii turme a lui Cristos”.
De aici, apoi, procesiunea are loc până la Capela Sixtină, în interiorul căreia cardinalii vor intona cântul Veni, creator Spiritus şi vor depune jurământul.
Capela va fi amenajată cu bănci dispuse pentru cardinalii care votează, precum şi cu soba în care vor fi arse buletinele de vot.
O majoritate de două treimi va fi necesară pentru alegerea papei.
Vor fi patru tururi de scrutin pe zi, două dimineaţa şi două după-amiaza, iar în cazul în care se ajunge la cel de-al 33-lea sau al 34-lea tur de scrutin, va avea loc balotajul obligatoriu între cei doi cardinali care au primit cele mai multe voturi în ultimul tur de scrutin.
Chiar şi în acest caz, totuşi, va fi necesară o majoritate de două treimi. Cei doi cardinali candidaţi nu vor putea participa activ la vot. Dacă voturile pentru un candidat vor fi două treimi din votanţi, alegerea Suveranului Pontif este canonic valabilă.
Cu un număr record de 133 de cardinali electori din aproximativ 70 de ţări de pe cinci continente, acest conclav este cel mai mare şi mai internaţional organizat vreodată, ceea ce face ca rezultatul său să fie mai incert ca niciodată.
„Există multe profiluri, multe personalităţi care ar putea fi alese. Cel puţin cinci sau şase, aş spune”, a declarat arhiepiscopul de Alger, Jean-Paul Vesco, pentru Corriere della Sera. „Au existat candidaţii care erau, ca să spun aşa, naturali, cei al căror rol şi personalitate erau deja bine cunoscute. Şi mai sunt şi cei care intervin şi te fac să te gândeşti: acesta este un cuvânt puternic. Dar nu există niciunul care să îi „zdrobească” pe ceilalţi, niciunul la care să te gândeşti: acela va fi el”, a mărturisit el.
Mai mult de zece nume circulă ca potenţiali candidaţi, de la Pierbattista Pizzaballa, patriarhul latin al Ierusalimului, la conservatorul maghiar Peter Erdö.
„El nu ar trebui să fie prea închis la minte”, spune Veronica de Garcia, 30 de ani, o turistă mexicană. Dar „un papă în favoarea avortului este de neconceput”, spune Enzo Orsingher, 78 de ani, din Roma.
Francisc a introdus numeroase reforme în timpul pontificatului său de 12 ani, dar acţiunile sale au fost ţinta unei opoziţii interne acerbe.
El a numit aproximativ 80% dintre actualii cardinali electori, însă experţii consideră că aceştia nu vor alege neapărat un succesor care să îi calce pe urme.
„Prinţii Bisericii” stau în mod tradiţional la reşedinţa Sfânta Marta din Vatican, care are băi private şi room service în stil hotelier.
Marţi după-amiază târziu, primii cardinali au sosit cu valizele în mână. Aceştia vor avea acces la camerele lor – atribuite prin tragere la sorţi – de acum şi până la slujba de miercuri dimineaţă (11:00, ora României).
Medici, şoferi, bucătari, personal de securitate şi de curăţenie: persoanele care îi înconjoară pe cardinali sunt de asemenea ţinute la secret şi au depus jurământul luni.
În acel moment, ultimul dintre cardinalii din rândul ordinului diaconilor îi convoacă pe maestrul celebrărilor pontificale şi pe secretarul Colegiului Cardinalilor.
Noul ales va fi întrebat: Acceptasne electionem de te canonice factam in Summum Pontificem? (Accepţi alegerea ta canonică ca Suveran Pontif?), iar în caz afirmativ, va fi întrebat: Quo nomine vis vocari? (Cum vrei să fii numit?), întrebare la care va răspunde cu numele său pontifical.
După acceptare, buletinele de vot sunt arse, astfel încât clasicul fum alb poate fi văzut din Piaţa Sfântul Petru.
La sfârşitul conclavului, noul Suveran Pontif se retrage în aşa-numita „Cameră a lacrimilor”, adică sacristia Capelei Sixtine, unde va îmbrăca pentru prima dată veşmintele papale – pregătite în trei mărimi – cu care se va prezenta mulţimii de credincioşi, care se adună imediat în Piaţa Sfântul Petru, la vederea fumului alb şi la auzul clopotelor care răsună a sărbătoare.
