Această investigaţie tehnică s-a desfăşurat în paralel cu ancheta judiciară lansată în Suedia pentru ”sabotaj”, după incidentele din 17 şi 18 noiembrie, investigaţie încă în desfăşurare.
În 17 noiembrie, cablul de telecomunicaţii Arelion, ce lega insula suedeză Gotland de Lituania, a fost avariat. A doua zi, cablul de comunicaţii C-Lion 1, dintre Finlanda de Germania, a fost secţionat la sud de insula suedeză Oland.
Într-un raport publicat marţi, SHK a constatat că nava Yi Peng 3 ar fi tăiat două cabluri de telecomunicaţii după ce şi-a coborât ancora în largul coastei sud-estice a Suediei timp de o zi şi jumătate în noiembrie 2024, pe o lungime de 180 de mile nautice.
Totuşi, SHK a declarat că nu este în măsură să ajungă la concluzia definitivă că nava, construită în 2001 şi aparţinând grupului chinez Ningbo Yipeng Shipping Co, ar fi secţionat cablurile în mod deliberat.
”Există două scenarii posibile pentru incident, dintre care una este aceea că nava a aruncat deliberat ancora pentru a avaria infrastructura. Argumentul contra acestei ipoteze este riscul deliberat pe care îl reprezintă pentru navă eliberarea ancorei cu mare viteză, cu un risc ridicat ca vasul să fie avariat şi echipajul manipulant să fie rănit în timpul eliberării ancorei”, a menţionat SHK.
Autoritatea suedeză pentru investigarea accidentelor subliniază că nu a fost autorizată să urce la bord pentru a examina ancora vasului Yi Peng 3 şi pentru a-i interoga pe membrii echipajului decât la peste o lună după accident şi că nu a avut acces la niciun fel de date electronice.
Aceste incidente au fost anchetate de asemenea de Finlanda şi Germania.
Mai multe cabluri de comunicaţii au fost avariate în ultimul an în Marea Baltică, ceea ce a dus la deschiderea unor investigaţii în Suedia, Finlanda, Lituania şi Letonia.
Suspiciunile sunt îndreptate către aşa-numita „flotă rusă din umbră”, formată din nave pe care Rusia le foloseşte pentru a ocoli sancţiunile occidentale impuse exporturilor sale de petrol din cauza invadării Ucrainei.
NATO şi nouă ţări riverane Mării Baltice au convenit la jumătatea lunii ianuarie, la Helsinki, să lanseze o nouă misiune, intitulată ‘Baltic Sentry’, pentru a proteja infrastructura subacvatică critică din zonă cu nave, avioane, drone navale şi alte mijloace.
