„Devine tot mai evident faptul că, în prezent, societatea se confruntă cu o altfel de realitate: un mediu de securitate imprevizibil, crize suprapuse unor mega-trenduri de evoluţie, nu întotdeauna cu perspective optimiste, şi cu actori hibrizi tot mai creativi în utilizarea unui arsenal complex.
Presiunea asupra instituţiilor şi societăţilor devine aproape cronicizată, făcându-le din ce în ce mai vulnerabile la şocuri.
Nicio naţiune nu se poate proteja total de influenţe perturbatoare precum campanii de dezinformare şi propagandă, întreruperi ale lanţurilor de aprovizionare sau degradarea infrastructurilor cu valenţe critice, care toate au potenţialul de a diviza şi slăbi o societate.
Scopurile finale ale acestor acţiuni sunt subminarea încrederii publice în instituţiile democratice, contestarea valorilor fundamentale ale societăţilor şi afectarea procesului decizional”, a spus acesta, în deschiderea celei de a III-a ediţii a Euro-Atlantic Resilience Forum, informează Agerpres.
„Speculează vulnerabilităţile pre-existente”
El a menţionat că atacurile sau campaniile specifice pot declanşa inclusiv tensiuni în plan social şi pot perturba societatea civilă, deoarece acţiunile respective „speculează vulnerabilităţile pre-existente, fiecare fisură a construcţiei sociale putând constitui un pretext şi o oportunitate” pentru lansarea unor ameninţări din spectrul hibrid.
„Asigurarea rezilienţei naţionale presupune realizarea unei centuri de siguranţă, prin care statul şi societatea, privite ca un tot unitar, să reziste prin formate de lucru şi abordări de tip ‘whole-of-government’ şi ‘whole-of-society’ la diferite şocuri provocate de ameninţările în planul securităţii.
Dezvoltarea rezilienţei reprezintă cheia capacităţii unei ţări de a descuraja, rezista şi de a-şi reveni în urma unor astfel de situaţii. Trebuie să fim pregătiţi să absorbim şocurile şi să atenuăm efectele negative, să fim capabili să ne refacem funcţiile statale afectate, dar şi să dăm dovadă de abilitate de transformare. (…)
România face eforturi şi face progrese în ceea ce priveşte creşterea rezilienţei, pe ambele sale componente, statală şi societală, punând accent pe adaptarea cadrului normativ şi consolidarea capacităţilor de reacţie.
Prin Legea nr. 58/2023 privind securitatea şi apărarea cibernetică, România îşi protejează infrastructurile critice şi întăreşte mecanismele de apărare în faţa riscurilor emergente.
Noile amendamente includ acţiuni specifice în faţa ameninţărilor cibernetice şi campaniilor de dezinformare care vizează destabilizarea ordinii constituţionale”, a spus el.
Avertisment și de la MAE
Ana Cristina Tinca, secretar de stat în cadrul MAE, a atras atenţia asupra contextului geo-politic „turbulent”, în care „chiar bazele, principiile fundamentale ale securităţii noastre sunt puse la îndoială” şi în care „ne confruntăm cu provocări şi ameninţări de o gravitate deosebită”. Ea a subliniat importanţa educaţiei şi a conştientizării, astfel încât cetăţenii să poată să recunoască dezinformările.
„Ne aflăm în cel de-al treilea an al războiului neprovocat şi ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Al treilea an al unui război care ne-a reamintit cât de valoroasă, dar şi cât de fragilă este pacea şi cât de important este să eliminăm orice vulnerabilităţi care riscă să fie exploatate împotriva noastră de un actor agresiv. Acest conflict a evidenţiat încă o dată că securitatea noastră nu este determinată doar de puterea militară. Depinde, de asemenea, de soliditatea infrastructurii noastre, de integritatea sistemelor noastre de informaţii, de unitatea alianţelor noastre, dar şi de unitatea societăţilor noastre. Nu ne mai confruntăm doar cu arme convenţionale pe câmpul de luptă. Navigăm într-un peisaj complex, cu atacuri hibride, care estompează liniile dintre război şi pace”, a spus Ana Cristina Tinca.
Generalul de brigadă Constantin Spînu, consilier al ministrului Apărării, a declarat că războiul din Ucraina a arătat necesitatea unei prezenţe aliate „puternice” în regiunea Mării Negre. El a mai precizat că România trebuie să continue „sprijinul ferm” acordat Ucrainei şi Republicii Moldova. Totodată, a pledat pentru consolidarea sistemului de management al crizelor şi capacităţii de combatere a ameninţărilor hibride.
„Termenul ‘rezilienţă’ este definit în Dicţionarul explicativ al limbii române drept capacitatea de a reveni la normalitate, după suferirea unui şoc. Din păcate, cred că suntem cu toţii de acord că mediul de securitate actual ne oferă destule şocuri, care să ne testeze capacitatea de a funcţiona normal la nivelul societăţilor noastre. Nu cred că poate fi identificată în istoria ultimilor trei decenii o perioadă mai plină de provocări la adresa securităţii, mai densă în acţiuni, mai complicată decât cea pe care o traversăm în prezent. Anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia, în anul 2014, a transformat Marea Neagră în principala linie de confruntare dintre Federaţia Rusă şi cei pe care acest stat îi consideră adversarii săi. Iar invadarea Ucrainei în anul 2022 a generat o criză majoră de securitate în Europa, evidenţiind totodată necesitatea unor capabilităţi de apărare cât mai robuste”, a spus el.
Preşedintele Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, Lucian Fătu, a declarat că instituţia pe care o conduce doreşte să îşi concretizeze „profilul internaţional”, prin extinderea reţelei de parteneri cu profil omolog din comunitatea euro-atlantică. Totodată, îşi propune să creeze la Bucureşti „un centru de elită şi un pol de cunoaştere care să poată oferi membrilor săi acces nemijlocit la expertiză de cel mai înalt nivel”.
„Ne propunem să construim raporturi instituţionale cu statele care doresc să se angajeze politic în definirea, elaborarea şi implementarea strategiei şi planurilor de acţiune ale centrului. (…) Prin Forumul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, centrul nostru demonstrează că este parte integrantă a unui dialog global. Suntem deja angajaţi într-un schimb substanţial de idei cu principalele organizaţii şi instituţii internaţionale, care joacă un rol în pregătirea comunităţii euro-atlantice, pentru a face faţă şocurilor prevăzute şi neprevăzute. De aceea, suntem prezenţi şi la Austin (Texas), şi la Londra, Paris, Bruxelles, Varşovia, dar şi Tokyo cu panelurile noastre. Cooperarea este un pilon esenţial al rezilienţei. Ne-a arătat-o criza pandemiei de COVID-19. Ne-o arată zi de zi războiul din Ucraina”, a precizat Lucian Fătu.
