Mai mult, potrivit dr. Vecerdi, dacă pacienţii nu rămân internaţi la SCJU Braşov şi se întorc la respectivele spitale, acestea sunt cele care decontează cheltuielile la CJAS.
Ea a explicat că, între UPU şi SCJU Braşov există un protocol prin care cheltuielile eligibile ale pacienţilor internaţi se pot deconta, la anumite intervale de timp, însă astfel de protocoale nu pot fi încheiate cu celelalte spitale din judeţ.
„Există o nereglementare legislativă legată de pacienţii care sunt trimişi din camerele sau compartimentele de primiri urgenţe ale altor spitale care nu pot efectua anumite investigaţii imagistice sau paraclinice de laborator. Pacienţii sunt trimişi – şi nu mă refer la pacientul critic, ci la cei care nu îşi găsesc diagnosticul paraclinic în acel spital – şi noi îi finalizăm diagnosticul, iar el se întoarce în spitalul respectiv să se interneze, pentru că cei care pot fi trataţi în spitalele respective se întorc acolo. Problema este că noi această cheltuială nu o putem recupera. (…) Consider că este o lacună legislativă. Noi, SCJU Braşov, prin discuţii intermanageriale, nu am reuşit să reglementăm acest lucru cu alte spitale, prin protocoale de colaborare. Este clar că spitalele din zonele limitrofe „profită” de această lacună”, a afirmat şefa UPU-SMURD Braşov.
Conform dr. Vecerdi, numărul prezentărilor în UPU a crescut în semnificativ în ultimii ani, în timp ce, anul acesta, bugetul „este la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani”.
Astfel, în 2023, au fost 72.902 de pacienţi, dintre care cea mai mare parte – un număr de 56.905- au fost pacienţi externaţi după investigaţii. Numărul prezentărilor a crescut în 2024, fiind de 84.176, însă, dintre aceştia, 69.685 pacienţi au fost externaţi. De la începutul anului şi până în prezent, Unitatea de Primiri Urgenţe a SCJU Braşov a avut un număr de 34.426 de pacienţi, dintre care mai puţin de o treime au fost cazuri grave, a precizat, pentru AGERPRES, dr. Cristina Vecerdi.
