Şeful AEP Toni Greblă a declarat joi că există dificultăţi organizatorice şi juridice în ceea priveşte organizarea referendumului din Capitală la data de 24 noiembrie, odată cu alegerile prezidenţiale.
Consiliul General al Municipiului Bucureşti a votat declanşarea referendumului local pentru 24 noiembrie, simultan cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, pe trei teme: împărţirea banilor care se strâng din taxele şi impozitele bucureştenilor între Primăria generală şi primările de sector, posibilitatea ca primarul municipiului Bucureşti să emite autorizaţiile de construire pe toată suprafaţa oraşului, înfiinţarea de către Primăria Capitalei a unei structuri care se ocupe de problematica drogurilor în municipiul Bucureşti.
”Atrag atenţia asupra faptului că există dificultăţi organizatorice şi juridice în ceea priveşte organizarea acestui referendum la data de 24 noiembrie, odată cu alegerile prezidenţiale. Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti a fost adoptată pe data de 24 octombrie. Temeiul de drept invocat de Consiliul General pentru organizarea acestui referendum a fost Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumurilor. Ulterior, Consiliul General, prin vocea primarului general, a solicitat ca referendumul o să se desfăşoare în aceleaşi secţii de votare în care se vor desfăşura alegerile pentru preşedintele României. Pe Legea 3/2000, care a fost invocată la convocarea Consiliului General, nu există o prevedere care să poată să facă posibilă desfăşurarea unui referendum local în aceeaşi zi şi cu aceeaşi infrastructură electorală cu alegerile prezidenţiale. Probabil simţind această imposibilitate juridică a fost modificată legea în Parlament şi alaltăieri a fost adoptată, inclusiv de Camera Deputaţilor, o modificare la legea pentru organizarea referendumurilor care să poată să permită organizarea unui referendum local concomitent cu alegerile prezidenţiale. Atrag însă atenţia că această lege nu este intrată în vigoare. Probabil va fi promulgată la o dată ulterioară de către preşedintele României şi va intra în vigoare la trei zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial. Deci astăzi când suntem în plină campanie electorală, când suntem la mai puţin de 30 de zile de la organizarea acestui referendum, nu ştim care va fi temeiul de drept după care va fi organizat referendumul. După legea în vigoare care este astăzi, care este legea 3/2000, care nu dă posibilitatea organizării unui referendum local concomitent cu alegerea preşedintelui României, sau după o lege care va intra în vigoare la o dată ulterioară fără ca aceasta să fie precizată”, a declarat Greblă.
El a mai amintit şi că primarul general a solicitat Tribunalului Municipiului Bucureşti desemnarea unui preşedinte pentru Biroul Electoral al municipiului Bucureşti care să coordoneze şi să centralizeze rezultatul alegerilor la referendum.
”După cum se cunoaşte, pentru alegerea preşedintelui României, legea nu prevede organizarea unui Birou Electoral al municipiului Bucureşti, există numai Biroul Electoral Central şi birourile electorale ale celor şase sectoare ale municipiului Bucureşti. Tribunalul s-a conformat, a organizat tragerea la sorţi, a desemnat un judecător pentru a îndeplini rolul de preşedinte al Biroului Electoral al Municipiului Bucureşti, iar acel preşedinte a trimis Autorităţii Electorale Permanente, ieri, o solicitare prin care ni se cere să comunicăm, citez: ”eventualele observaţii privind legalitatea procedurii de organizare şi desfăşurare a referendumului din data de 24 noiembrie 2024 la o adresă pe care o indica acolo.”. Această adresă este trimisă tocmai probabil ca urmare a îngrijorării pe care preşedintele o are în legătură cu dificultăţile juridice, organizatorice pentru desfăşurarea în această dată a referendumului.”, a argumentat preşedintele AEP.
Conform lui Greblă, concomitent cu adoptarea hotărârii de Consiliu General al Municipiului Bucureşti prin care a fost stabilită data referendumului, Consiliul General al Municipiului Bucureşti trebuia să mai adopte două hotărâri, una privind calendarul acţiunilor care se desfăşoară pentru organizarea referendumului şi un buget de venituri şi cheltuieli aferent acestei activităţi.
”Până astăzi niciuna din aceste hotărâri nu a fost adoptată. Vreau să vă spun că există multiple dificultăţi de a armoniza cele două texte ale legilor care privesc organizarea alegerilor pentru preşedintele României şi un referendum local. Una din dificultăţi, dar sunt foarte multe, este legată de faptul că, spre exemplu, legea pentru alegerea preşedintelui României, aşa cum v-am spus înainte prevede posibilitatea de vot între orele 7 şi 21, iar legea referendumului prevede posibilitatea că cetăţenii care participă la referendum trebuie să voteze între orele 7 dimineaţa şi 23. Deci este o neconcordanţă în ceea ce priveşte armonizarea celor două legi. Dar nu este singura neconcordanţă în acest sens”, a explicat Toni Greblă.
El a subliniat că aceste considerente privesc numai strict atribuţiile Autorităţii Electorale Permanente şi sunt strict tehnice.
”Autoritatea electorală şi eu nu am intrat şi nu vom intra niciodată în disputa electorală între competitorii politici, aia este problema lor. Problema noastră este că trebuie să organizăm alegerile şi dacă le organizăm trebuie să ştim cu suficient de mult timp înainte care sunt regulile, care este legea după care organizăm astfel de activităţi. Ultimul lucru pe care aş vrea să vă-l spun, pe care probabil foarte puţină lume îl ştie, este că pentru a se desfăşura referendumul local, aşa cum a fost convocat de primarul general al capitalei, fiecare cetăţean al municipiului Bucureşti care va dori să participe la referendum va primi trei buletine de vot pentru că întrebările cele trei trebuie trecute separat aşa este legea, trebuie trecute separat fiecare pe câte un buletin de vot”, a mai amintit Greblă.
