“Acum, în situaţia geopolitică actuală, este o perioadă de ameninţări colosale la adresa existenţei ţării noastre. Prin urmare, scutul nuclear, care este şi o sabie, este o garanţie a suveranităţii noastre”, a declarat Lihacev, citat de RIA.
“Înţelegem astăzi că scutul nuclear trebuie într-adevăr să fie îmbunătăţit în următorii ani”, a adăugat el.
Rusia a apelat în dese rânduri la retorica nucleară de la începutul războiului din Ucraina, amenințândt statele NATO pentru a opri sprijinul acordat Kievului.
În timpul invaziei ruseștiadin Ucraia, mai mulți politicieni ruși de rang înalt, inclusiv președintele Vladimir Putin, fostul președinte și prim-ministru Dmitri Medvedev și ministrul de externe Serghei Lavrov, au făcut o serie de declarații considerate pe scară largă drept șantaj nuclear. Posibilitatea ca Rusia să utilizeze arme nucleare tactice și riscul unei escaladări nucleare mai ample au fost discutate pe larg de comentatori și în mass-media. Până în 2024, multe dintre „liniile roșii” ale guvernului rus au fost depășite fără ca arme nucleare să fie utilizate ca răspuns. Pe lângă amenințările cu arme nucleare, ocuparea de către Rusia a centralei nucleare Zaporije a dus la o criză privind siguranța centralei și riscul unui dezastru nuclear.
Numărul armelor nucleare din lume, care este în scădere de zeci de ani, ar putea crește din nou pentru prima dată de la sfârșitul Războiului Rece. Toate cele nouă state care dețin arme nucleare au continuat în 2024 cu programe intensive de modernizare a armelor nucleare, de îmbunătățire a celor existente și de introducere a unor versiuni mai noi în armament, scrie Institutul de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) în noul său raport anual publicat luni, 16 iunie.
SIPRI avertizează că lumea este în pragul unei noi curse a înarmării nucleare. “Era reducerii numărului de arme nucleare din lume, care durează de la sfârșitul Războiului Rece, se apropie de sfârșit”, a declarat Hans M. Kristensen, șeful programului SIPRI pentru arme de distrugere în masă. “În schimb, vedem o tendință clară de creștere a arsenalului nuclear, retorică ascuțită și abandonarea acordurilor de control al armelor”, a adăugat el.
Stocurile globale de arme nucleare au scăzut semnificativ și continuu de la apogeul Războiului Rece. Acest lucru se datorează, în principal, faptului că Rusia și Statele Unite au demontat treptat focoasele dezafectate. Cu toate acestea, SIPRI observă de ceva timp o creștere a numărului de arme nucleare funcționale.
Preşedintele american Donald Trump a dezvăluit în luna mai planuri pentru un scut antirachetă numit “Domul de Aur”, inspirat de scutul de apărare terestru al Israelului, “Domul de Fier”, care ar costa cel puţin 175 de miliarde de dolari.
“Domul de Aur” are ca scop interceptarea unei game de rachete – inclusiv balistice, hipersonice şi de croazieră – şi blocarea ameninţărilor din partea Rusiei şi Chinei. Cu toate acestea, experţi militari sunt de acord că niciun astfel de scut nu poate intercepta toate rachetele, în special în cantitatea pe care ar putea-o lansa Moscova sau Washingtonul.
Este vorba despre Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, Franța, China, India, Pakistan, Coreea de Nord și Israel. Acestea dispun în total de 12.241 de focoase nucleare. Aproximativ 9.614 dintre acestea sunt disponibile pentru utilizare potențială. Se estimează că 3.912 focoase au fost deja montate pe rachete sau desfășurate în baze active, iar aproximativ 2.100 dintre ele sunt menținute în alertă maximă.
Rusia și Statele Unite dețin aproximativ 90% din toate armele nucleare. Numărul de focoase utilizabile pare să fi rămas relativ stabil în 2024, dar ambele state implementează programe de modernizare la scară largă, care ar putea crește dimensiunea și diversitatea arsenalelor lor în viitor. Dacă nu se ajunge la un nou acord pentru a-și limita stocurile, numărul de focoase pe care le desfășoară pe rachete strategice va crește probabil după februarie 2026, când expiră tratatul New START.
