IAR-93 a fost aeronava care a deschis drumul pentru viitor în proiectele aeronautice, contribuind la reducerea dependenţei de tehnica militară sovietică, a declarat joi şeful Statului Major al Forţelor Aeriene (SMFA), general-maior Leonard-Gabriel Baraboi, cu ocazia evenimentului aniversar „50 de ani de la primul zbor al avionului IAR-93 VULTUR”.
„Deşi nu se mai află astăzi în dotarea forţelor aeriene române, acest avion a reprezentat un simbol al speranţei, al puterii şi al evoluţiei. IAR-93 a fost aeronava care a deschis drumul pentru viitor în proiectele aeronautice, contribuind la reducerea dependenţei de tehnica militară sovietică”, a arătat şeful Statului Major al Forţelor Aeriene.
El a spus că, în istoria aviaţiei româneşti, IAR-93 VULTUR a rămas în memoria colectivă ca fiind primul avion militar cu reacţie de producţie românească şi că, la acea vreme, producţia a fost diversificată în patru variante, una de simplă comandă şi trei cu dublă comandă, adaptându-se la evoluţia tehnologică şi cerinţele operaţionale.
Şeful Statului Major al Forţelor Aeriene a precizat că, în perioada se de exploatare, aeronava a îndeplinit cu succes toate misiunile specifice asigurând securitatea spaţiului aerian sudic al României. „Deşi nu se mai află astăzi în dotarea forţelor aeriene române, acest avion a reprezentat un simbol al speranţei, al puterii şi al evoluţiei”, a mai declarat generalul.
Potrivit acestuia, IAR-93, „care este aproape bun de zbor”, dar şi MIG 21 ar mai putea fi folosite de către forţele aeriene româneşti.
Într-un mesaj adresat celor prezenţi la evenimentul aniversar de către Adeline Dan, secretar de stat la Cancelaria primului-ministru, IAR-93 a fost catalogat drept „o realizare excepţională a industriei aeronautice româneşti”.
„IAR 93 rămâne în istorie ca un prim exerciţiu al excelenţei în materie de avioane militare. Un astfel de moment aniversar întăreşte necesitatea unei structuri de apărare solide. Doar în colaborare şi cu parteneriate strategice, putem asigura progresul tehnologic şi securitatea naţională. Privind spre viitor, considerăm că dotarea Armatei României este o prioritate absolută, mai ales în contextul provocărilor de securitate actuală. Conflictul de la graniţă ne obligă să accelerăm astfel ritmul de modernizare a armatei şi să investim în industria de apărare românească”, a afirmat secretarul de stat.
Adeline Dan a menţionat că Guvernul României susţine ferm investiţiile în echipamente militare de ultimă generaţie pentru a dota toate categoriile de forţe armate. „În egală măsură, ne dorim să avem resurse umane bine instruite şi motivate, capabile să răspundă cu profesionalism tuturor provocărilor actuale şi viitoare. O industrie de apărare solidă este esenţială pentru ca România să rămână un actor responsabil şi pregătit în actualul context geopolitic”, a mai spus aceasta.
În cadrul evenimentului aniversar, a fost conferită de către de şeful SMFA Emblema de Onoare a Forţelor Aeriene unora dintre membrii colectivelor de lucru pentru programul IAR-93 VULTUR, „în semn de apreciere pentru înaltul profesionalism dovedit în îndeplinirea misiunilor în comun cu forţele aeriene, precum şi pentru recunoaşterea meritelor personale”.
Evenimentul aniversar „50 de ani de la primul zbor al avionului IAR-93 VULTUR” a avut loc la sediul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială „Elie Carafoli” din Bucureşti.
Evenimentul a fost organizat de OPIAR – Organizaţia Patronală din Industria Aeronautică Română împreună cu INCAS – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială „Elie Carafoli”, SMFA – Statul Major al Forţelor Aeriene, CCIR – Camera de Comerţ şi Industrie a României, AOSR – Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, MNAvR – Muzeul Naţional al Aviaţiei Române şi ARPIA – Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii.
Avionul IAR-93 VULTUR a fost realizat ca urmare a acordului încheiat între guvernele R.S. România şi R.S.F. Iugoslavia (Programul YUROM) privind proiectarea în comun, execuţia, încercarea prototipurilor şi fabricaţia de serie a unui avion de luptă, semnat la 20 mai 1971.
Cooperarea a prevăzut împărţirea în mod egal a tuturor activităţilor de dezvoltare, producţie şi testare. Din partea română director de proiect a fost Teodor Zanfirescu, director tehnic al IMFCA (Institutul de Mecanica Fluidelor şi Cercetări Aerospaţiale, în prezent INCAS). Proiectarea s-a realizat împreună cu institutul VTI Zarkovo.
Prototipul românesc a fost realizat la Întreprinderea de Avioane din Bacău (Aerostar) cu colaborarea pentru unele părţi ale structurii cu întreprinderile de aviaţie IRMA Bucureşti (Romaero) şi ICA Braşov (IAR Braşov). Pe parcurs proiectul a fost integrat la Întreprinderea de Avioane Craiova (Avioane Craiova) şi modernizat, multe echipamente fiind asimilate în România.
Zborul prototipului avionului de luptă IAR-93 VULTUR a avut loc la 31 octombrie 1974 pe aeroportul din Bacău, avându-l la manşă pe pilotul de încercare Gheorghe Stănică.
Avionul a însemnat cea mai mare realizare a industriei româneşti de aviaţie până la acea vreme, iar fabricaţia de serie a avionului IAR-93 VULTUR cu simplă şi dublă comandă a fost realizată de Întreprinderea de Avioane Craiova. În timp, avionul a beneficiat de multiple modernizări, iar unităţile de aviaţie de la Craiova şi Ianca au fost dotate cu IAR-93 VULTUR.
Avionul IAR-93 VULTUR a fost o premieră memorabilă în România, fiind primul avion de luptă cu reacţie, proiectat, realizat la nivel de prototip, fabricat la nivel de serie şi introdus în dotarea Aviaţiei Militare Române. IAR-93 VULTUR a fost proiectul în urma căruia s-a dezvoltat cu un mare efort naţional întreaga industrie aeronautică românească şi s-au format generaţii de specialişti. Un număr total de 86 de aeronave IAR-93 VULTUR au fost livrate intern, fabricate în perioada 1975-1992. AGERPRES/(AS – autor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)