Parlamentul ar urma să instituie un mecanism de evaluare periodică a legislației care reglementează limitele exercitării libertăților fundamentale, în conformitate cu Constituția, prin respectarea principiului proporționalității și a cerințelor de claritate și previzibilitate a normelor juridice, potrivit unui proiect de lege depus la Senat.
Propunerea legislativă privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României, semnată de 42 de parlamentari din S.O.S. România, PACE Întâi România, POT, AUR și neafiliați, urmărește ‘stabilirea unui cadru juridic privind exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale în scopul promovării și apărării intereselor naționale ale României, cu respectarea Constituției României și a tratatelor internaționale la care România este parte’.
Proiectul definește interesele naționale drept ‘ansamblul valorilor, obiectivelor și priorităților care asigură suveranitatea, unitatea, integritatea teritorială, identitatea constituțională, securitatea și dezvoltarea statului român’.
Totodată, inițiatorii prevăd că ‘exprimarea opiniilor, ideilor și informațiilor privind interesele naționale constituie o formă legitimă de exercitare a libertății de exprimare’. Folosirea libertății de conștiință, exprimare, informare, asociere – întru apărarea intereselor identității românești este recunoscută ca fundamental legitimă și nu poate fi restricționată pe nicio cale, arată proiectul.
Pentru atingerea acestor obiective, proiectul propune abrogarea OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de infracțiuni contra păcii și omenirii, precum și a legilor 107/2006, 217/2015, 157/2018 și 241/2025, care modifică și completează această ordonanță.
În articolul 4, inițiatorii susțin că actele normative vizate ‘încalcă flagrant’ mai multe articole din Constituție, ‘anulându-le legitimitatea’, ‘stânjenind apărarea intereselor naționale, provocând blocarea anticorpilor identitari, deci corodând suveranitatea României’.
‘În plan istoric, reprezintă o trădare a strădaniilor înaintașilor noștri, care au întărit țara, față de orice tip de acțiuni păgubitoare (…); în planul echității, reprezintă o favorizare selectivă pe criterii etnice, încălcând principiile de nediscriminare între cetățenii de orice etnie, asumate constituțional. În plan justițiar, prin formulări imprecise, oferă aparatului administrativ și juridic posibilități de interpretare arbitrară/ imprevizibilă/ abuzivă/ tendențioasă; în plan logic, reprezintă o circularitate absurdă, căci protejarea exclusivă a intereselor unei alte etnii, denotă prin aceste legi un exces de influență/putere a acesteia, exces a cărui denunțare poate fi incriminată pe baza lor’, mai prevede propunerea legislativă.
Inițiatorii mai solicită ca ‘restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale să se poată realiza numai în condițiile art. 53 din Constituție’, iar autoritățile publice să fie obligate să interpreteze și să aplice legislația în sensul respectării drepturilor și libertăților fundamentale.
‘România trebuie să fie un stat în care cetățenii pot vorbi liber despre viitorul națiunii lor, despre prioritățile strategice ale statului și despre modul în care își văd apărate interesele colective fără teamă, fărăambiguitate juridică și fără presiuni ideologice’, se arată în expunerea de motive a proiectului semnată de senatorul neafiliat Dumitru Manea, membru al S.O.S. România.
