Plenul Senatului a adoptat, luni, proiectul de lege care unifică şi clarifică sistemul de restricţii pre- şi post-angajare aplicabile persoanelor care exercită sau vor exercita funcţii ori demnităţi publice, iniţiativă legislativă ce reprezintă un pas important în direcţia aderării României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), a consolidării integrităţii în administraţia publică şi a creării unui climat de corectitudine, imparţialitate şi transparenţă în relaţiile dintre sectorul public şi cel privat.
„Aderarea la OCDE, pentru care atât în Guvern, cât şi în Parlament se munceşte, presupune crearea unui cadru concurenţial corect cu obiectivul asumat al atragerii de noi investiţii. Câtă vreme interacţiunea mediului de afaceri cu statul se face în condiţii de transparenţă şi fără avantaje competitive obţinute în mod incorect, cresc şansele atingerii acestui obiectiv al atragerii de investiţii. Legea adoptată astăzi, cunoscută drept Legea privind pantouflage-ul (restricţii la angajarea în sistemul public, respectiv restricţii la trecerea din sistemul public în mediul privat), alături de reglementările privind instituirea Registrului Unic al Transparenţei Intereselor (RUTI) la Parlament, reprezintă paşi decisivi în procesul de aderare” afirmă Violeta Alexandru, preşedinta Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sprijinirea procesului de aderare a României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Proiectul introduce pentru prima dată în legislaţia românească restricţii pre- şi post-angajare pentru demnitari, funcţionari şi alţi angajaţi din instituţiile publice care pot influenţa decizii, astfel încât să fie evitat fenomenul cunoscut drept „pantouflage/revolving door” — trecerea rapidă din funcţii publice către companii/entităţi private (şi invers) cu care au avut, anterior, relaţii de lucru, transmite USR într-un comunicat oficial.
Legea stabileşte o perioadă de reflecţie de 12 luni pentru persoanele care părăsesc funcţii publice cu atribuţii decizionale, timp în care nu pot ocupa posturi sau colabora cu entităţi private cu care au fost în relaţie contractuală în instituţiile de stat în care au activat.
În plus, Agenţia Naţională de Integritate va avea competenţe extinse pentru a verifica respectarea acestor reguli şi aplicarea sancţiunilor.
De asemenea, legea introduce reguli coerente privind perioada de incompatibilitate la preluarea mandatului sau a începerii raporturilor de serviciu, pe o perioadă de 12 luni, limitând influenţa pe care demnitarii şi funcţionarii publici ar putea-o exercita la preluarea unei noi funcţii/poziţii.
”USR consideră că adoptarea acestui act normativ contribuie la întărirea standardelor de etică publică şi la dezvoltarea unei culturi instituţionale bazate pe responsabilitate, transparenţă şi echitate, pe care noi le-am susţinut şi promovat constant. Prin această lege, România face un pas ferm spre consolidarea guvernanţei etice şi spre alinierea la bunele practici europene în domeniul integrităţii publice, atât de necesare în procesul de aderare a României la OCDE, proces care presupune aportul tuturor partidelor din coaliţie, dar şi susţinerea largă a membrilor Parlamentului, fiind asumat ca un important proiect de ţară, cel mai important după aderarea la NATO şi UE”, subliniază USR.
