Milei i-a propus anul trecut pe Ariel Lijo şi Manuel Garcia-Mansilla să se alăture instanţei care dispune de două locuri vacante din cinci, eliberate în 2021 şi 2024.
El a decis să meargă pe calea parlamentară clasică, dar cei doi candidaţi au fost contestaţi de o parte a opoziţiei argentiniene.
Senatul a fost reticent să aprobe aceste alegeri, iar preşedintele Milei avea nevoie de sprijinul a două treimi din camera superioară, unde partidul său are doar şapte reprezentanţi, din 72 de senatori.
În februarie, în lipsa unei decizii senatoriale, Javier Milei a anunţat că îi numeşte pe cei doi judecători prin decret până la sfârşitul anului 2025, forţând o examinare de către Senat în următoarea şedinţă parlamentară conform Constituţiei.
Preşedinţia a denunţat atunci inerţia Senatului şi „o politizare a justiţiei (care) este unul dintre principalele motive pentru care argentinienii nu au un sistem judiciar capabil să le rezolve problemele”.
În acest context, Curtea Supremă a organizat depunerea jurământului de către Garcia-Mansilla, profesor universitar cu profil conservator, opus avortului. Instanţa nu a făcut, însă, acelaşi lucru cu Lijo.
Joi, nominalizarea lor a fost în cele din urmă respinsă cu o largă majoritate: 44 de voturi împotriva lui Lijo şi 51 împotriva lui Garcia-Mansilla.
Puterea şi opoziţia din Argentina se acuză regulat de politizarea şi instrumentalizarea justiţiei, marcată de lipsa resurselor, lentoare şi disfuncţionalităţi care contribuie la o imagine negativă în opinia publică. Potrivit unui sondaj la sfârşitul anului 2023, 92% au declarat că nu au încredere în justiţie.
