Compania petrolieră sârbă NIS, deţinută majoritar de companiile ruse Gazprom Neft şi Gazprom, a depus o a doua cerere către autorităţile americane pentru o exceptare de la sancţiuni, a declarat miercuri directorul general al companiei de stat Srbijagas, Dusan Bajatovic, citat de Reuters.
Sancţiunile impuse ar putea duce la reduceri în aprovizionarea cu ţiţei pentru NIS, care operează singura rafinărie de petrol din Serbia, cu o capacitate anuală de 4,8 milioane de tone, acoperind cea mai mare parte a necesarului energetic al ţării.
Contextul sancţiunilor
Pe 10 ianuarie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), din cadrul Trezoreriei SUA, a impus sancţiuni sectorului petrolier rus, acordând 45 de zile companiei Gazprom Neft pentru a renunţa la participaţia sa în NIS.
”Prin avocaţii lor, … au informat OFAC că solicită delistarea de pe lista de sancţiuni”, a declarat Bajatovic pentru televiziunea publică RTS. Srbijagas, compania pe care o conduce, este de asemenea parteneră cu Gazprom.
După prima cerere a NIS pentru o derogare, depusă pe 4 februarie, OFAC a decis o amânare de 30 de zile pe 27 februarie, pentru a permite companiei să găsească o soluţie cu investitorii ruşi.
”Cu toţii ştim că, indiferent ce facem, nu putem finaliza totul în 30 de zile”, a declarat Bajatovic, sugerând că perioada acordată este insuficientă pentru a face ajustările necesare.
Modificări în acţionariatul NIS pentru evitarea sancţiunilor
Pe 26 februarie, Gazprom Neft a transferat 5,15% din acţiunile NIS către Gazprom, în încercarea de a evita sancţiunile americane.
Bajatovic a susţinut miercuri că această schimbare ar fi trebuit să fie suficientă pentru înlăturarea sancţiunilor.
Prin această tranzacţie, Gazprom Neft nu mai deţine majoritatea absolută în NIS, o strategie similară cu cea aplicată în 2022, când compania a evitat sancţiunile impuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei, ca reacţie la invazia Ucrainei.
Cu toate acestea, nu este clar dacă SUA vor considera suficientă această măsură.
În prezent, Gazprom Neft deţine 44,85% din NIS, Gazprom are 11,3%, iar guvernul Serbiei controlează 29,87%. Restul acţiunilor sunt deţinute de acţionari mici.
Dependenţa NIS de importurile prin Croaţia
NIS îşi asigură aproximativ 80% din necesarul de ţiţei prin intermediul operatorului croat de conducte Janaf, restul fiind acoperit din producţia internă de petrol a companiei din Serbia.
În 2024, NIS şi Janaf au convenit asupra transportului a 10 milioane de tone de ţiţei până în decembrie 2026.
Săptămâna trecută, Ante Susnjar, ministrul economiei din Croaţia, a declarat că Janaf analizează posibilitatea achiziţiei întregii participaţii ruseşti în NIS, ceea ce ar putea reprezenta o soluţie pentru evitarea sancţiunilor impuse de SUA.
