Guvernul Serbiei a stabilit, vineri, reintroducerea serviciului militar obligatoriu, la care se renunţase în urmă cu 14 ani, a anunţat preşedintele Aleksandar Vucic, care a apreciat decizia drept un pas important pentru îmbunătăţirea pregătirii de apărare a ţării, relatează Reuters.
Guvernul a precizat, într-un comunicat, că va forma un grup de lucru pentru a lansa procesul.
Conform planului, bărbaţii sârbi vor avea un serviciu militar obligatoriu constând în 60 de zile de pregătire şi 15 zile de exerciţii, a explicat guvernul. Serviciul va fi voluntar pentru fete.
Unii experţi militari au criticat planul, afirmând că va fi costisitor şi că o perioadă atât de scurtă de serviciu va contribui puţin la capacităţile de apărare ale ţării.
Forţele armate ale Serbiei, care a apărut ca stat independent după prăbuşirea sângeroasă a fostei Iugoslavii în anii 1990, au fost complet profesionalizate în 2011, dar rămân prost plătite şi echipate. Ţara balcanică, care este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, a păstrat unităţile de voluntariat şi de rezervă.
„Nu este intenţia noastră să atacăm pe nimeni, dar vrem să îi respingem pe cei care ne ameninţă”, a declarat Vucic după semnarea unui acord pentru reintroducerea recrutării săptămâna trecută.
Decizia Serbiei coincide cu o decizie similară a Croaţiei, ţară vecină membră NATO, al cărei ministru al apărării a anunţat în această lună că recrutarea obligatorie, care a fost suspendată în 2008, va fi reintrodusă de la 1 ianuarie 2025.
Serbia, care îşi menţine neutralitatea militară, a aderat la programul Parteneriatului pentru Pace al NATO în 2006, iar în 2015 a semnat Planul individual de acţiune pentru parteneriat – cel mai înalt nivel de cooperare pentru ţările care nu aspiră să adere la alianţă.
Luna trecută, Serbia a semnat un acord istoric cu compania franceză Dassault Aviation pentru achiziţionarea a 12 noi avioane de luptă Rafale, o mişcare care semnalează o îndepărtare de Rusia, aliatul său tradiţional şi furnizorul său de arme.
Croaţia a achiziţionat, de asemenea, 12 avioane de luptă Rafale, dintre care şase au ajuns deja în ţara membră a UE.
Cele două ţări vecine, care întreţin relaţii destul de reci de la prăbuşirea, în anii 1990, a fostei federaţii iugoslave din care făceau parte, se află în plin proces de achiziţionare de elicoptere şi arme moderne, ceea ce unii experţi consideră o cursă a înarmării.
