Vernisajul Sezonului Expoziţional de Iarnă 2025 la Muzeul Naţional de Artă Contemporană a avut loc joi. Cinci expoziţii care investighează memoria culturală, dinamica artei contemporane şi destinul unor voci artistice recuperate pot fi văzute în cele patru etaje ale instituţiei.
Acest nou sezon aduce în faţa publicului o amplă retrospectivă dedicată Anielei Firon, una dintre cele mai enigmatice voci ale generaţiei ’80, ale cărei lucrări sunt reunite pentru prima dată după decenii de absenţă. Alături de această expoziţie-reper, programul expoziţional aduce în prim-plan sculpturile lui Jens Trimpin, în care formele geometrice sunt subtil destabilizate, şi o incursiune în ultimii 16 ani de practică artistică ai Lilianei Basarab, perioadă în care artista explorează potenţialul expresiv al ceramicii în raport cu identitatea şi memoria culturală.
Expoziţia centrală a acestui sezon aduce în faţa publicului una dintre cele mai enigmatice prezenţe ale artei româneşti contemporane, într-o amplă expoziţie personală, recuperatorie – “Aniela Firon. Dansul şi orbul” (concept şi design expoziţie: Călin Dan, curator Irina Radu).
Pictura Anielei Firon, o figură singulară în peisajul complex al generaţiei ’80, se impune cu un discurs intens confesiv, articulat printr-un figurativism neoexpresionist construit prin tensiune şi dezvăluire de sine.
“După o evoluţie meteorică pe scena artistică, Aniela Firon a dispărut, înghiţită de un destin tragic. Soarta ei a rămas un mister până astăzi când, patru decenii mai târziu, putem totuşi să dialogăm cu lucrările artistei, salvate de la distrugere şi reunite în această amplă retrospectivă prezentată la etajul al treilea al muzeului”, anunţă MNAC.
MNAC îşi continuă cercetarea asupra rolului jucat de arta abstractă în cultura vizuală a secolului 21, prin expoziţia “Jens Trimpin. Tor” (curator: Călin Dan), prezentată în galeria de la etajul al patrulea al muzeului.
Lucrările sculptorului german Jens Trimpin atrag privitorul într-o capcană în care fiecare formă geometrică e subminată de intervenţii subtile. Asimetriile sunt false, suprafeţele perfect plate şi minuţios finisate sunt de fapt curbate în mod subtil, muchiile tăioase sunt moi, sculpturile aparent imobile pot intra într-o surprinzătoare mişcare de rotire în jurul propriei axe.
În Sala Auditoriu, expoziţia “Suprafeţe tari, gânduri piezişe” (curator: Mălina Ionescu) propune o privire de ansamblu asupra practicii artistice din ultimii 16 ani a Lilianei Basarab, perioadă în care artista s-a concentrat cu predilecţie asupra experimentului cu posibilităţile oferite de tehnicile ceramicii.
Între atitudinea contemplativ-ironică şi cea militantă, între interesul pentru moştenirea culturală şi un gust pentru incidental, hazard şi imprevizibilitate, proiectul Lilianei Basarab este unul în acelaşi timp despre rezistenţă şi despre crearea / recuperarea unei identităţi (artistice) plasate înainte – şi dincolo – de feminism.
La parterul muzeului şi în Sala de marmură continuă expoziţia “Răsucirea. Triumful provinciei, amurgul imperiilor”, curatoriată de Călin Dan şi Celia Ghyka, care prezintă publicului o cercetare complexă asupra istoriei culturale şi vizuale a motivului alegoric al Răsucirii, ilustrat printr-un ansamblu neconvenţional de arheologie, arte decorative, îmbrăcăminte, produse etnografice şi produse industriale de masă care stabilesc dialoguri semnificative cu lucrări de artă contemporană din colecţia Muzeului Naţional de Artă Contemporană şi din colecţii private.
Expoziţia “Afişele Epocii de Aur” continuă să fie deschisă la etajul al doilea, în interiorul depozitului vizitabil al Colecţiei MNAC – Leviathan. În măruntaiele colecţiei” (concept: Călin Dan, curator: Irina Radu), aduce în faţa publicului o perspectivă inedită asupra fenomenului graficii de propagandă, printr-o selecţie de proiecte şi de machete de afişe din Colecţia Muzeului, majoritatea din perioada anilor ’70-’80.
